Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis ca statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi a Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Alexandru Vişinescu, astfel încât dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu. "Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de MFP, MAI şi ANP drept părţi responsabile civilmente şi dispune citarea celor trei entităţi la termenul următor, pentru ca acestea să-şi poată construi apărarea", au decis judecătorii CAB, la termenul de miercuri al procesului.

Alexandru Vişinescu nu a fost prezent la instanţă şi, potrivit judecătorilor, el nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces, motiv pentru care la termenul următor va fi adus cu mandat de aducere, fără a mai fi citat la domiciliu. Instanţa a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Vişinescu, iar procurorul de şedinţă a susţinut că acest lucru este necesar. Procurorul a cerut să fie pus sechestru pe locuinţa fostului torţionar şi pe acţiunile pe care acesta le deţine, solicitând totodată şi poprirea veniturilor din pensie ale lui Vişinescu. CAB urmează să decidă dacă va admite sau nu propunerea Parchetului instanţei supreme şi dacă va pune sub sechestru toate bunurile mobile şi imobile ale lui Alexandru Vişinescu. Următorul termen de judecată din acest dosar a fost stabilit în 5 noiembrie.

SCURT ISTORIC CAB a început în 24 septembrie judecarea dosarului lui Alexandru Vişinescu, în care este acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat. La primul termen, când Vişinescu a fost prezent, instanţa a admis cererea de a fi parte civilă în cauză formulată de Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, care a fost încarcerat la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care unitatea a fost condusă de Vişinescu. Aceasta a dat o declaraţie în faţa instanţei, în care a arătat de ce doreşte să fie parte civilă în cauză şi a precizat că cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale şi 80.000 de euro daune materiale. Procurorii Parchetul ICCJ l-au trimis în judecată pe Vişinescu pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Potrivit rechizitoriului, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic"

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.

"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate. Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani. "Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii. Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.