„Mica Unire”, evocată prin cântec şi poezie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

„Mica Unire”, evocată prin cântec şi poezie

Cultură 25 Ianuarie 2011 / 00:00 5313 accesări

Elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Dionisie Exiguul”, sub îndrumarea profesoarei Carmen Ciornea, au devenit o prezenţă constantă în spaţiul cultural de la malul mării. După ce, în urmă cu nouă zile, marcaseră 161 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, ieri, la Muzeul de Artă, ei au sărbătorit printr-un program artistic 152 de ani de la înfăptuirea „Micii Uniri” - alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domn al Ţării Româneşti, după ce, pe 5 ianuarie, fusese ales domn al Moldovei. Evenimentul s-a deschis într-un cadru solemn, cu intonarea Imnului României, „Deşteaptă-te, române”, de Andrei Mureşanu, de către corul Seminarului Teologic „Sfântul Dionisie Exiguul”.

Gazda manifestării, directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, le-a vorbit elevilor Seminarului Teologic constănţean despre două aspecte necunoscute care leagă promotorii „Micii Uniri”, Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, de oraşul de la malul mării. „Alexandru Ioan Cuza, în momentul în care s-a îndreptat către Poartă (n. r. Înalta Poartă a Imperiului Otoman), în 1860, a trecut prin Constanţa şi a locuit la un hotel care se chema Danubius, undeva pe malul mării, pe strada Titulescu de astăzi”, a spus criticul de artă. Un alt aspect cunoscut de prea puţină lume este cel legat de faptul că Mihail Kogălniceanu - care, în 1878, a conştientizat şi susţinut necesitatea revenirii Dobrogei la statul român - şi-a construit trei case la Constanţa.

Deosebit de bine pregătit, cu talent de pedagog şi orator, elevul Andrei Bădilă le-a prezentat colegilor săi contextul şi importanţa înfăptuirii „Micii Uniri”, modul în care evenimentul a fost reflectat de Marile Puteri şi în presa vremii, precum şi reformele înfăptuite de Cuza după actul istoric de la 24 ianuarie 1859. Din programul manifestării au mai făcut parte poezii şi cântece cu mesaj patriotic, precum „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”, de Mihai Eminescu, „Pentru ea”, de Grigore Vieru şi „Hora Unirii”. Totodată, în cadrul unei scenete, a fost evocată personalitatea isteţului Moş Ion Roată.

Profesoara Carmen Ciornea i-a îndemnat pe elevi şi pe toţi cei prezenţi să fie „mai orgolioşi” când răspund la întrebarea „Cine suntem?”, manifestându-şi deschis mândria de a fi români.



12