Există trei momente-cheie în istoria românilor, definitorii pentru constituirea statului naţional unitar român, care sunt marcate, printr-o fericită coincidenţă, în trei luni consecutiv, începând cu noiembrie, când dobrogenii, în special, sărbătoresc Revenirea Dobrogei în graniţele statului, după Războiul de Independenţă 1877-1878. Cel de-al doilea, marcat în decembrie, însă cel mai important şi ultimul în ordine cronologică - Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 - a fost anticipat de evenimentul pe care românii îl vor celebra zilele acestea, „Mica Unire” de la 24 ianuarie 1859.

Momentul istoric 24 ianuarie 1859 va fi marcat, la fel ca şi cele amintite anterior, şi anul acesta, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), sub forma unei lecţii deschise, dedicată „elevilor” de toate vârstele, inclusiv copiilor de grădiniţă. Evenimentul va avea loc în avans, luni, de la ora 10.00, în aula „Adrian Rădulescu” a MINAC. Gazda manifestării va fi, şi de această dată, dr. Lavinia Gheorghe, căreia i se alătură colegul său de la Muzeul Marinei Române, dr. Ion Râşnoveanu.

Pe lângă deja consacratele comunicări susţinute de elevi, pe tema dată, în programul manifestării mai este inclus şi un emoţionant program artistic despre Cuza Vodă şi Unirea, din care, probabil, nu va lipsi celebrul „Moş” Ion Roată.

În ziua de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Ţării Româneşti, după ce, la 5 ianuarie, devenise domnitor al Moldovei. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca şi „Mica Unire”, primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român - care s-a finalizat prin „Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918 - s-a realizat într-un context european favorabil şi în urma condiţiilor create de Revoluţia din 1848 în Ţările Române.