A vedea filmele lui Michel Gondry este o nesperată şansă de a ieşi din banal, de a scăpa de inefabilul vieţii care ne sufocă cu decizii şi obligaţii şi de a reveni la mintea proaspătă de copil care nu cunoaşte restricţii în faţa creativităţii şi căreia i se deschid infinite posibilităţi. Este unul dintre cei mai pastişaţi regizori de videoclipuri, autor al atâtor inovaţii încât muzica de azi nu mai poate fi redată în imagini fără a nu i se recunoaşte influenţa. A redat vizual muzica lui Paul McCartney, Kylie Minogue, Beck, Kanye West, Michael Andrews şi Gary Jules, The White Stripes, Chemical Brothers, Bjork, Rolling Stones, Wycleaf Jean, Foo Fighters sau Sheryl Crow.

Michel Gondry a fost primul dintre regizorii de videoclipuri care au făcut cu succes trecerea către cinema. Regizorul francez are o viziune unică, jonglează cu aluzii fine, creionează doar noţiuni sau intrigi, de cele mai multe ori indirect, cu sensibilitate, având mereu încredere că spectatorul îi va înţelege creaţia. Se joacă cu spaţiul şi nu se fereşte să distorsioneze noţiunile de timp şi spaţiu pentru a se exprima şi a reda creativitatea. Are simţ pentru culoare şi proporţie şi experimentează cu suprapunerea sau distornarea imaginii. În 2004, lungmetrajul ”Eternal Sunshine of the Spotless Mind / Strălucirea eternă a minţii neprihănite” lua prin surprindere lumea filmului cu o intrigă alambicată, una dintre cele mai originale poveşti de dragoste ecranizate vreodată. Este povestea a două suflete pereche ce nu se pot pierde, în ciuda intervenţiei asupra minţii lor atunci când relaţia devine de nesuportat. Pe măsură ce amintirile dispar printr-o ciudată procedură de spălare a creierului, dragostea renaşte şi este nevoie de ”o evadare” pentru a ajunge la firescul sfârşit. Filmul îi are ca protagonişti pe Kate Winslet şi Jim Carrey, în roluri complet inedite în filmografia lor. Şi în prezent, actriţa britanică se referă mereu la personajul Clementine Kruczynski drept unul dintre rolurile sale preferate. Această inedită aventură cinematografică, la care şi-au mai dat concursul Tom Wilkinson, Mark Ruffalo, Eljah Wood şi Kirsten Dunst, a fost recompensată cu premiul Oscar pentru Cel mai bun scenariu original, atribuit lui Charlie Kaufman, Michel Gondry şi Pierre Bismuth.

UN PROIECT INEDIT Asocierea unui maestru al regiei cu Noam Chomsky, un comunicator desăvârşit, maestru al manipulării lingvistice, este o etapă logică în filmografia lui Michel Gondry, în vârstă de 50 de ani. Cel mai nou proiect al său, documentarul ”Is The Tall Man Happy?”, prezentat în Festivalul de Film de la Berlin, este un interviu filmat pe 16 mm, care ajunge la spectator doar prin înregistrări audio şi redat vizual prin animaţie. Regizorul îşi începe filmul justificându-şi inedita abordare prin neastâmpărul de a evita natura ”manipulativă” a documentarului în care efectele montajului sunt ”invizibile”. Animaţia este considerată de Michel Gondry cel mai onest mod de a face film şi a promis să facă imposibil pentru spectatori să se înşele cu privire la contribuţia sa subiectivă la mesajul profesorului Chomsky. Cei doi s-au întâlnit la fiecare şase luni, între 2007 şi 2010. În 2010 au început înregistrarea interviului, în două părţi de câte o oră şi jumătate. Despre noul său proiect, Michel Gondry ne-a acordat cu amabilitate un interviu la Berlin, din care vom publica prima parte în ediţia de luni a cotidianului ”Telegraf”.