ADIO, VIAŢĂ! Se estimează că pe Pământ viaţa va mai exista aproximativ 2,8 miliarde de ani, înainte ca Soarele să se transforme într-un gigant roşu şi să moară. Totuşi, înainte de acest eveniment cu aproape un miliard de ani, singurele organisme în viaţă vor fi cele unicelulare, care vor locui în bazine izolate de apă caldă şi sărată. În ciuda acestui scenariu sumbru, există totuşi şi o veste bună! Modelul computerizat care a prezis acest eveniment arată şi că, în viitor, oferta planetelor care gravitează în jurul altor stele şi care vor putea susţine viaţă va fi mai variată decât în prezent. Concluziile au reieşit în urma unor analize computerizate realizate de oamenii de ştiinţă din Marea Britanie, pe baza informaţiilor pe care le avem despre evoluţia Soarelui, Pământului şi a întregului Univers.

Jack O\'Malley-James, cercetător la Universitatea St. Andrews şi colegii săi au analizat şi posibilitatea ca viaţa să se poată dezvolta în habitate extreme. Pentru că stelele asemănătoare Soarelui pot fi foarte diferite între ele, oamenii de ştiinţă au încercat să explice cum ar putea supravieţui viaţa în apropierea acestor corpuri. Cercetarea a demonstrat că odată cu îmbătrânirea Soarelui, viaţa complexă va dispărea. Pe măsură ce temperaturile vor creşte, plantele, mamiferele, peştii şi în cele din urmă nevertebratele vor dispărea. Oceanele se vor evapora şi doar mici suprafeţe din peşteri sau zone muntoase înalte vor fi acoperite de apă foarte sărată. Aşa se face că aici se vor adăposti microbii, singurele organisme care vor putea supravieţui în astfel de condiţii şi, deci, care vor stăpâni Pământul în ultimii săi ani ce vor mai susţine viaţa. Pe baza aceluiaşi model de calcul, oamenii de ştiinţă au observat că pe orice altă planetă capabilă să susţină viaţa, în primele trei miliarde de ani, singurele organisme existente ar fi cele unicelulare, urmând ca formele de viaţă complexe să se dezvolte treptat, având o existenţă mult mai scurtă.

PROTECŢIA ANTARCTICII Schimbările climatice şi poluarea ar putea însă grăbi sfârşitul pentru multe specii. Ultima reuniune pentru declararea unor noi arii de protecţie marină în Oceanul Antarctic, desfăşurată în Tasmania, Australia, s-a terminat fără niciun acord. O decizie trebuie luată însă până în iulie 2013. Reprezentanţii a 24 de guverne şi ai UE au studiat propunerile făcute de organizaţiile ecologiste pentru înfiinţarea a două noi arii de protecţie în zone puternic ameninţate. Schimbările climatice şi creşterea acidităţii apelor afectează sursele de hrană şi habitatul multor specii, dintre care cele mai ameninţate sunt pinguinii, focile şi balenele. În cadrul întrevederii, SUA şi Noua Zeelandă au propus, fiecare, planuri care intră în competiţie pentru crearea unei zone de protecţie marină de până la 1,6 milioane de kilometri pătraţi în Marea Ross. O altă propunere vizează înfiinţarea unei zone de protecţie de circa 1,9 milioane de kilometri pătraţi în estul Antarcticii, o suprafaţă de circa trei ori mai mare ca Franţa. Asociaţiile ecologiste fac presiuni pentru adoptarea unei decizii prin petiţii publice semnate de circa 1,2 milioane de oameni, printre care şi starul hollywoodian Leonardo di Caprio.