ÎN DRUM SPRE FALIMENT Numărul microîntreprinderilor care au intrat în incapacitate de plată în 2011 - 2012 a crescut anual cu 14,5%, ponderea lor în totalul insolvenţelor mărindu-se de la 78 la 85%, se arată într-un studiu publicat ieri de Coface. Pentru 2013, analiştii firmei de recuperare a creanţelor se aşteaptă la un nou avans al insolvenţelor „micro”, cu 20%, mai ales că noile prevederi fiscale obligă micile afaceri să achite un impozit de 3% din venituri, chiar dacă au înregistrat pierderi. „În 2012, în premieră, rata de creştere a insolvenţei a fost mai mare decât cea a înmatriculărilor - 2% VS 14%. Altă noutate este că peste 50% dintre firme au cerut singure intrarea în reorganizare juridică. Până acum, în majoritatea cazurilor, creditorii erau cei care cereau insolvenţa”, a declarat directorul general al Coface, Constantin Coman. El a amintit însă că doar 3% dintre firmele care intră în insolvenţă reuşesc să revină în piaţă: „Chiar şi atunci, creditorii n-au mari şanse să-şi recupereze creanţele. În cazul microîntreprinderilor, rata de succes este mult mai mică. Firmele mari au mai mult succes, dar procesul este îndelungat şi necesită un plan foarte bun de restructurare, prin care să facă faţă tuturor creditorilor, nu numai băncilor”.

UN MARE MINUS Din datele Coface, 50% dintre firmele vizate de noile modificări ale Codului Fiscal au consemnat pierderi, în 2011, 25% nu au avut activitate, iar restul au fost pe zero. „Modificarea condiţiilor de aplicare a sistemului de taxare a venitului microîntreprinderilor va determina o triplare a bazei contribuabililor plătitori şi o creştere similară a poverii fiscale”, a mai spus Coman. Totodată, raportul Coface arată că 20% dintre cele 400.000 de microîntreprinderi active în România prezintă un risc ridicat de a intra în insolvenţă. „Au un grad de îndatorare de 103% şi nu mai pot face faţă. În plus, au o durată de încasare a creanţelor de 153 zile, faţă de media de 52 zile a firmelor cu risc scăzut de intrare în incapacitate de plată”, a arătat şeful Coface. Pentru a avea o şansă de a reveni în joc, microîntreprinderile trebuie să conştientizeze ce li se întâmplă şi să managerieze corect riscul, a conchis Constantin Coman. Potrivit aceluiaşi raport, sectoarele de activitate cu grad ridicat de risc sunt industria extractivă, cea metalurgică şi cea a alimentelor şi băuturilor. La polul opus se află companiile din IT, sănătate şi asistenţă socială şi din alte sectoare de servicii prestate firmelor.