Un microsatelit francez, numit Microscope, lansat de pe cosmodromul european Kuru, din Guyana franceză, cu un obiectiv ambițios, dar pus la îndoială adesea: găsirea unor breșe în Teoria relativității generale elaborate de Albert Einstein în urmă cu un secol, scrie ''Huffington Post''.

Misiunea Microscope a Centrului Național de Studii Spațiale din Franța (CNES), cu un cost estimat la 130 de milioane de euro, nu este la fel de sigură de succesul ei ca satelitul Agenției Spațiale Europeana (ESA). Dar, dacă va reuși, va revoluționa fizica actuală.

Lansarea, cu ajutorul unei rachete Soyuz, a fost programată vineri, la ora 21:02 GMT, odată cu un nou satelit, Sentinel-1B, din cadrul programului european Copernicus de monitorizare a Terrei. ESA va oferi imagini în direct pe pagina sa web începând de la ora 19.00 GMT până la 21.45 GMT.

Satelitul va testa în vid și în spațiu universalitatea căderii libere, cu o precizie de 100 de ori mai mare decât pe Pământ.

Observația că toate corpurile cad cu aceeași viteză, indiferent de greutatea lor, a fost făcută de Galileo Galilei (1564-1642). Fenomenul a fost explicitat de Isaac Newton (1643-1727), în Teoria gravitației. Iar trei secole mai târziu, Albert Einstein (1879-1955) și-a construit pe acest principiu Teoria relativității generale, în care a echivalat gravitația cu o deformare a structurii spațiu-timp.

Pe Terra, principiul echivalenței a fost verificat cu o precizie de ordinul celei de-a 13-a zecimale. Iar cu satelitul Microscope se dorește ca precizia să fie de ordinul celei de-a 15-a zecimale.