Microsoft va desfiinţa până la 18.000 de locuri de muncă, cele mai mari concedieri din istoria de 39 de ani a companiei, parte a unui proces de restructurare a activităţilor şi de integrare a operaţiunilor de producţie de telefoane preluate de la Nokia. Programul de concedieri, care vizează circa 14% din personalul Microsoft, ar urma să se încheie la sfârşitul lunii iunie a anului următor. Microsoft estimează costurile restructurării forţei de muncă la 1,1 - 1,6 miliarde de dolari.

SCHIMBĂRI RADICALE Directorul general al Microsoft, Satya Nadella, încearcă să reorganizeze Microsoft pentru a concura cu rivali mai mici, care oferă software şi servicii online şi pe platforme mobile. În funcţie din luna februarie, când a preluat postul de la Steve Ballmer, Satya Nadella trebuie să obţină economii anuale de 600 de milioane de dolari din tranzacţia cu Nokia, care a adăugat în aprilie 30.000 de angajaţi la personalul Microsoft, în prezent de 127.100. ”Microsoft trebuie să fie un gigant IT mai ager în următorii ani, pentru a atinge echilibrul de creştere şi profitabilitate în privinţa iniţiativelor pe segmentele de cloud şi dispozitive mobile”, a declarat Daniel Ives, analist la FBR Capital Markets.

Microsoft a derulat în trecut restructurări de personal de mică amploare, printre care câteva sute de posturi la departamentul de publicitate şi vânzări în 2012, precum şi posturi de la marketing în acelaşi an. Compania a operat o singură dată un program semnificativ de restructurare a personalului, implicând 5.800 de locuri de muncă în 2009, circa 5% din totalul angajaţilor.

O REȚEA CARE ÎȘI RĂSPLĂTEȘTE UTILIZATORII Un anunț mult mai pozitiv a venit din partea reţelei de socializare Bubblews, care promite să le ofere o mică parte din veniturile sale utilizatorilor care scriu sau publică conţinut pe site-ul său. ”Noi suntem o companie, deci trebuie să valorificăm conţinutul, dar suntem pregătiţi să vă răsplătim pentru interacţiunile voastre sociale”, a declarat Arvind Dixit, unul dintre cofondatorii reţelei sociale Bubblews. Ca şi alte reţele de socializare gratuite, Bubblews vrea să se finanţeze publicând reclame care au legătură cu interesele utilizatorilor. Cu toate acestea, reprezentanţii reţelei de socializare promit utilizatorilor că nu vor urmări alte site-uri pe care aceştia le accesează, ci, mai degrabă, vor să obţină informaţii din postările lor, care trebuie să aibă un număr minim de caractere. ”Pentru că oamenii scriu cel puţin 400 de caractere faţă de 140 pe Twitter, prin intermediul postărilor lor le putem înţelege personalitatea”, a spus Arvind Dixit. Pentru a încuraja utilizatorii, reţeaua propune ca aceştia să fie plătiţi. La fiecare interacţiune pe reţeaua de socializare, utilizatorii vor primi un cent, iar odată obţinuţi 50 de dolari, aceştia pot încasa câştigul. Toate postările de pe Bubblews sunt publice. Site-ul a fost accesat, de la lansarea versiunii beta (de test, n.r.), în 2012, de aproximativ 20 de milioane de persoane din întreaga lume şi câteva zeci de mii au publicat conţinut pe această reţea de socializare.

ULTIMA TENDINȚĂ Un fenomen cu totul inedit se înregistrează pe reţelele de socializare, în principal Twitter, în ultima săptămână fiind sesizată o creştere vizibilă a mesajelor cu referinţe la Adolf Hitler, precum ”Hitler nu a făcut nimic greşit” sau ”Dacă Hitler ar mai fi în viaţă”. O analiză BBC arată care sunt posibilele explicaţii pentru acest fenomen în mediul online. Referinţele la dictatorul nazist nu sunt ceva nou pe internet: în ultimul an, termenul Hitler a fost folosit de mai mult de zece milioane de ori pe Twitter. Însă incidenţa acestor referinţe a crescut semnificativ recent, prin mesaje ce conţin etichete precum #HitlerWasRight, #HitlerDidNothingWrong şi #IfHitlerWasAlive („Hitler avea dreptate”, ”Hitler nu a făcut nimic greşit”, ”Dacă Hitler ar mai fi în viaţă”).

Fenomenul este în mod evident legat de victoria Germaniei la Campionatul Mondial de Fotbal, dar şi de conflictul dintre Israel şi Fâşia Gaza. Luate împreună, cele trei etichete (hashtaguri) au fost folosite de internauţi de mai mult de 15.000 de ori în ultima săptămână. După cum e sugerat, mesajele au o direcţie puternic antisemită, dar o mare parte o reprezintă critica la adresa lor din partea internauţilor care condamnă folosirea acestor hashtaguri. ”Utilizarea acestor etichete a început, se pare, odată cu meciurile-cheie ale Germaniei în Cupa Mondială, cum ar fi acest mesaj: ”Cred că ultima oară când germanii au distrus pe cineva în felul ăsta a fost în al Doilea Război Mondial”. Un alt exemplu de notat este cel al prim-ministrului malaezian, care a stârnit indignare când, referindu-se la victoria zdrobitoare a Germaniei din semifinala cu Brazilia, a scris pe Twitter: ”BINE JUCAT... BRAVO... TRĂIASCĂ HITLER...”. Deşi contextul apariţiei acestor etichete arată că totul a început probabil într-un spirit de glumă, folosirea lor a luat rapid un accent antisemit.

Pe măsură ce conflictul Israel - Fâşia Gaza a crescut în intensitate şi în atenţia dată de media, ”trendul” etichetelor a fost criticat de pro-palestinieni, inclusiv locuitori ai Palestinei, care s-au arătat foarte vocali în a le cere oamenilor să înceteze folosirea lor. ”Un asemenea trend nu are ce să caute în activismul palestinian”, a spus o studentă palestino-americană despre hashtagul #HitlerWasRight. Etichetele #HitlerWasRight şi #HitlerDidNothingWrong au fost folosite cu intermitenţă, motiv pentru care originea lor este greu de identificat. Mult mai uşor de descoperit a fost sursa pentru #IfHitlerWasAlive - un număr de locuitori din Pakistan. ”Intuiţia mea este că sunt oameni needucaţi”, a spus Zohaib Nawaz Taar, student pakistanez şi programator care trăieşte acum în Spania şi unul dintre cei mulţi care au criticat acest hashtag pe Twitter. ”E vorba de un grup de oameni care încep aceste hashtaguri doar ca să facă din ele un trend. Intenţia este de a inflama, de a fi puternic jignitor”, spune rabinul Kenneth Cohen, care s-a implicat de asemenea în discuţiile pe Twitter pentru a condamna acest gen de comentarii: ”Este de asemenea contraproductiv - îi reflectă negativ pe oamenii care folosesc această etichetă. Nu e foarte inteligent. În nişte timpuri în care ar trebui să ne dăm silinţa pentru a destinde tensiunile, există unii oameni care fac tot ce pot pentru a le întări“. Acesta a explicat că relativa anonimitate specifică mediului online îi face pe oameni să se simtă liberi să spună lucruri care ar fi de neacceptat în societate. Faptul că oamenii recurg la comparaţii neîndreptăţite cu Hitler nu ar trebui să surprindă pe nimeni, spune Mike Godwin, care în anul 1990 a creat Legea lui Godwin a analogiilor naziste. În forma sa cea mai simplă, această lege spune că, în orice discuţie sau forum online, cineva va aduce la un moment dat vorba de Hitler sau de nazişti. ”Este modelul răului în lumea occidentală”, explică Godwin, adăugând: ”Dacă vrei să deturnezi o dezbatere, ăsta e drumul de urmat”.