După cum semnala cotidianul „Telegraf” și în alte ocazii, România a devenit noua poartă de intrare în Europa a refugiaților din Orientul Mijlociu și nordul Africii. În fiecare săptămână, sute de migranți intră în țara noastră, fie pe apă, fie pe uscat. Nu este weekend în care polițiștii de frontieră să nu intercepteze nave care transportă pasageri clandestini, ce fug de războaiele din țările lor și caută un trai mai bun în Europa. Cele mai recente operațiuni de acest fel au avut loc în seara de vineri și în dimineața de sâmbătă. În seara de 8 septembrie, poliţiştii de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră (SCOMAR) au detectat un pescador suspect, la aproximativ 24 de mile marine, în dreptul localităţii Șabla (Bulgaria), şi la aproximativ 17 mile marine faţă de frontiera romano-bulgară. Nava se îndrepta spre apele teritoriale românești. La fața locului s-a intervenit cu o ambarcațiune a Gărzii de Coastă, moment în care oamenii legii au aflat că ambarcațiunea de tip pescador transporta aproximativ 120 de persoane. Aceștia au transmis mesaje de ajutor, autoritățile declanșând o operațiune de căutare și salvare (SAR). Totodată, au fost informate, prin intermediul forumului de cooperare la Marea Neagră, autoritățile de frontieră din Bulgaria și Turcia. La aproximativ cinci mile marine distanță de marea teritorială, Garda de Coastă a acționat cu trei nave, reușind blocarea ambarcațiunii, până la sosirea întăririlor, care au preluat atât pescadorul cât și persoanele.

APROAPE O SUTĂ DE IRAKIENI ȘI IRANIENI AU AJUNS ÎN ROMÂNIA

Însă treaba polițiștilor de froniteră români abia începuse. În dimineața de sâmbătă, 9 septembrie, în jurul orei 7.00, poliţiştii de frontieră din cadrul SCOMAR au detectat o altă amabarcațiune în Marea Neagră, la aproximativ o milă marină de frontiera maritimă comuna romano-bulgara și de litoralul bulgaresc, navigând spre țărmul României. Ambarcațiunea suspectă avea la bord mai multe persoane dispuse pe toate punțile, inclusiv pe suprastructură. S-a declanșat imediat o acțiune de tip SAR, oferind sprijin și asistență navei aflate în pericol. În jurul orei 11.30, pescadorul a fost escortat de navele Gărzii de Coastă, în Portul Mangalia. La bord se aflau 97 de persoane, care au declarat că sunt cetăţeni din Iran şi Irak (40 bărbați, 21 femei și 36 de copii). Poliţiştii de frontieră continuă cercetările în acest caz, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Între timp, statul român va cheltui o mulțime de bani pentru șederea, chiar și temporară, a migranților. Vorbim despre costurile necesare cazării, hranei, banilor de buzunar, dar și serviciilor medicale adecvate.

EUROPARLAMENTARII VORBESC DESPRE O FRICĂ DE STRĂINI

Situația în care a ajuns țara noastră din cauza numărului mare de migranți a generat reacții din partea oamenilor politici, care au ajuns să vorbească depre o „frică de străini”.

Europarlamentarul Cristian Preda, de exemplu, spune că „frica de străin” a redevenit o problemă politică foarte importantă în Europa. „Astăzi, în Europa, în ceea ce instituțional descriem drept Uniunea Europeană, chestiunea străinului și, mai precis, a fricii de străin a redevenit o problemă politică foarte importantă. Ea este o preocupare pentru cetățeni, problema străinului și frica de străini îi privește în foarte multe feluri pe cetățeni, chestiunea raportului cu străinii se află în retoricile politice ale tuturor forțelor politice, tratată în felurite moduri. Această chestiune e și pe agenda instituțiilor europene, că e vorba despre Parlament, de Comisia Europeană sau de Consiliu”, a declarat Cristian Preda, la o dezbatere care a avut loc în cadrul Festivalului Ambasadelor „One World” 2017. El a precizat că discuția despre gestionarea problemei migranților a acaparat o bună parte din discuțiile la nivel european din deciziile instituțiilor europene și o bună parte din politica internă a celor 28 de state membre și în fiecare loc în parte forțe politice de diverse feluri au construit o retorică și au propus politici referitoare la migranți. „Ele se mișcă între cele două atitudini, între refuzul absolut de a primi pe cineva, cu argumentul că primirea unui străin/ musulman ar răsturna identitatea și respectiv încercarea de a primi în modul cel mai decent cu putință refugiați”, a menționat europarlamentarul. În opinia sa, ce este mai surprinzător e că frica de străin a fost transferată de la frica de migranți, identificați cu musulmanii sau cu islamiștii, la ceilalți europeni. „În ultimii ani, paralel cu frica de străinul cu totul diferit, migrantul musulman, s-a introdus în dezbaterile politice naționale și în deciziile luate de guverne, puse pe agendele electorale, frica de ceilalți europeni. Brexit e fundamental un răspuns al unei majorități a britanicilor la frica de ceilalți europeni. Europenii de est au fost considerați indezirabili în mai mare măsură decât, de pildă, un migrant din Bangladesh. Cred că avem nevoie de curaj. Mă tem că foarte multe dintre erorile politice comise în ultimii ani și nu doar în chestiunea refugiaților sunt datorate lașității. Există oameni politici lași, care preferă să mintă”, a afirmat Cristian Preda.