Cum era şi firesc, una dintre problematicile cărora trebuie să la facă faţă politicienii italieni este migraţia. Legală sau ilegală, problema migraţiei domină campania electorală în vederea alegerilor legislative din 4 martie din Italia, unde din 60,5 milioane de locuitori circa 5 milioane - 8,3% - sunt străini cu acte în regulă. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt români (23%), urmaţi de albanezi (9%), marocani (8%), chinezi (5,5%), ucraineni (4,5%), filipinezi (3,3%) şi indieni (3%), care lucrează în comerţ, asistenţă socială sau agricultură, consemnează joi AFP. Cei care provoacă însă cele mai mari preocupări sunt nou veniţii africani: peste 690.000 de persoane originare în majoritate din Africa subsahariană au debarcat începând din 2013 pe coastele Italiei şi mulţi dintre ei sunt încă în ţară, cu sau fără acte. Conform estimărilor, în jur de 500.000 de migranţi se află în situaţie ilegală, după ce le-au fost respinse cererile de azil sau le-au expirat vizele.
Dar, dincolo de realitatea cifrelor, percepţia asupra migranţilor este distorsionată: un recent raport al institutului Eurispes a arătat că doar 30% dintre italieni ştiu că străinii reprezintă cam 8% din populaţie, toţi ceilalţi spun că de fapt sunt mai mulţi, chiar mult mai mulţi. Potrivit centrului de studii privind imigraţia Idos, imigranţii generează un plus între 2,1 şi 2,8 miliarde de euro, doar prin faptul că, fiind mai tineri decât majoritatea italienilor, cotizează mai mult la bugetul de stat decât încasează ca pensii sau prestaţii de sănătate. Totuşi, cei veniţi din Libia au costat statul italian peste 4,2 miliarde de euro în 2017, afirmă guvernul de la Roma: 18% din aceşti bani au fost cheltuiţi cu operaţiuni de salvare din apele mării, 13% cu asistenţa sanitară şi 65% cu serviciile sociale asigurate solicitanţilor de azil. În 2013, în centrele de primire pentru solicitanţii de azil din Italia erau înregistraţi 22.000 de oameni. La sfârşitul lui ianuarie, această cifră era de nu mai puţin de 182.000, datorită dezvoltării de structuri private - prezente în 40% din comunele italiene -, cărora statul le acordă câte 35 de euro pe zi de persoană găzduită.
În funcţie de fiecare din aceste structuri, felul cum sunt primiţi solicitanţii de azil variază mult. Unele asigură cursurile de italiană şi suportul psihologic cerute de norme, dar propun şi meciuri de fotbal, participarea la activităţi de voluntariat sau diferite stagii de pregătire - activităţi care ajută astfel şi unele comune din zone rurale izolate să revină la viaţă. Alte structuri fac însă economii pe toate fronturile şi lasă să stea degeaba sute de oameni care aşteaptă o decizie asupra statutului lor, ceea ce poate dura până la 2 ani, timp în care furia şi neîncrederea cresc atât în rândul migranţilor, cât şi al localnicilor. "Oamenii înnebunesc aici. Sunt mulţi tineri care o iau razna după câteva luni", a relatat Moussa Bamba, în vârstă de 32 de ani, originar din Cote D'Ivoire, care a petrecut câteva luni într-unul din aceste centre.
Intensa mediatizare a unei serii de incidente sordide atribuite unor străini a relansat întrebările privind legătura dintre imigraţie şi lipsa de securitate, dar potrivit Ministerului de Interne numărul de crime şi delicte a scăzut în ultimii 10 ani în Italia, deşi numărul străinilor a crescut sensibil. Totuşi, mulţi dintre aceştia sunt imigranţi clandestini, iar mai multe rapoarte recente indică faptul că, în timp ce rata infracţionalităţii în rândul străinilor cu acte este comparabilă cu cea din rândul italienilor, în rândul imigranţilor ilegali este mult mai ridicată.
Cum se rezolvă situaţia
Candidaţii de dreapta şi de extremă dreapta la alegerile din 4 martie, dar şi Mişcarea 5 Stele se angajează să pună capăt sosirilor în Italia şi să trimită înapoi acasă sute de mii de migranţi ilegali. Viitorul sosirilor de străini via Libia va depinde însă înainte de toate de stabilizarea situaţiei din această ţară şi de definitivarea acordurilor controversate încheiate de Roma cu autorităţile şi miliţiile libiene, care au permis reducerea cu 70% a numărului de intrări din vara lui 2017. În acelaşi timp, expulzarea sutelor de mii de străini în situaţie ilegală va necesita crearea unui pod aerian implicând mii de chartere, precedat de încheierea de noi acorduri cu ţările de origine. Eforturile depuse deja în acest sens au permis creşterea cu 12% a expulzărilor în 2017 - conform Ministerului de Interne, numărul acestora a crescut de la 5817 în 2016 la 6514 anul trecut.