Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au anunţat, vineri, oficial modul de împărţire a principalelor funcţii în stat: Mihai Ghimpu preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu preşedintele ţării şi Vlad Filat prim-ministru. Liderii democraţi au anunţat despre aceasta după prima şedinţă a Legislativului. Nu s-a precizat însă ce funcţie îi va reveni liderului Alianţei Moldova Noastră Serafim Urecheanu. Cei patru lideri au declarat că în şedinţa următoare vor fi aleşi vicepreşedinţii Legislativului şi au dat asigurări că vor reuşi să voteze preşedintele ţării.

Propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din patru partide necomuniste, liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu, în vîrstă de 58 de ani, a fost ales cu 53 de voturi. Procedura de vot a fost secretă. Deputaţii comunişti nu au participat la şedinţă şi au anunţat că vor contesta deciziile acesteia la Curtea Constituţională. Şedinţa Parlamentului ce a avut loc în absenţa comuniştilor este legală, în contextul în care au existat şi alte situaţii similare. ”Plecarea comuniştilor de la şedinţă nu este o problemă în vederea constituirii noului Parlament, deoarece majoritatea parlamentară are 53 de voturi necesare pentru alegerea conducerii Parlamentului. În opinia juristului Ion Creangă, comuniştii ar putea apela la Curtea Constituţională, dar aceasta nu se poate pronunţa în acest caz deoarece formarea viitorului Parlament are caracter organizatoric şi nu ţine de domeniul instanţei constituţionale.

Tot vineri, liderul PCRM Vladimir Voronin l-ar fi înjurat în limba rusă pe liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, în timp ce acesta susţinea un discurs în cadrul şedinţei parlamentare, a relatat PRO TV Chişinău. În timp ce Vlad Filat îşi susţinea discursul, Vladimir Voronin i-ar fi strigat din sală în limba rusă: “Du-te la mama dracului. Tu o să ne ameninţi, băiete?”, conform traducerii realizate de site-ul Unimedia.md. Potrivit PRO TV Chişinău, afirmaţia este confirmată de parlamentarii coaliţiei care se aflau lîngă Vladimir Voronin în momentul respectiv. În replică, Dorin Chirtoacă, vicepreşedintele Partidului Liberal din R.Moldova, a apreciat că, după alegerea lui Mihai Ghimpu preşedinte al Parlamentului în şedinţa inaugurală de vineri, mandatul lui Vladimir Voronin a expirat. Totodată, cele patru partide anticomuniste din R.Moldova au anunţat că se opun aderării fostei republici sovietice la NATO şi promovează un parteneriat cu Moscova. “Referitor la relaţiile cu Occidentul, cele patru partide se pronunţă pentru neutralitatea R.Moldova şi a statutului său în afara blocului fără nicio alianţă”, a declarat pentru cotidianul “Kommersant” Marian Lupu, fost lider al comuniştilor care s-a alăturat Partidului Democrat chiar înainte de alegerile anticipate.

Moştenire comunistă

Noul Guvernul din R.Moldova trebuie să îşi îmbunătăţească relaţiile cu statele vecine, între care România şi Ucraina, care s-au deteriorat în timpul guvernării comuniste, susţine fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău, Louis O\'Neill. Retorica anti-românească a preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Voronin, menită probabil să calmeze Tiraspolul şi chiar Moscova, cu privire la reunificarea R.Moldova cu România, a boicotat interesele ţării în faţa propriilor cetăţenii, a UE şi a liderilor de la Tiraspol, întrucît fiecare document conceput în vederea soluţionării conflictului conţine o clauză ce prevede independenţa Transnistriei în cazul reunificării. Sprijinul acordat de Rusia pe toată perioada revoltelor post-electorale, le-a adus de asemenea comuniştilor un mare deserviciu, care s-a simţit la urne la alegerile parlamentare anticipate, iar acum relaţiile cu România trebuie ameliorate şi credibilitatea în faţa oficialilor de la Bruxelles redobîndită, apreciază Louis O\'Neill. În plus, acesta ar fi un prilej bun pentru semnarea tratatelor privind micul trafic la frontiera dintre cele două state, dacă R.Moldova va renunţa la obligativitatea vizelor pentru români, iar oficialii de la Bucureşti vor renunţa la planurile secrete de reunificare, după ce independenţa statului de peste Prut a fost recunoscută la nivel internaţional. Pe de altă parte, înfiinţarea pe teritoriul ucrainean a unor puncte vamale moldovene şi a unor linii aeriene directe între cele două ţări, care ar stimula afacerile în regiunea transnistreană grav afectată de criză, ar permite consolidarea frontierelor R.Moldova, recunoscute la nivel internaţional şi a poziţiei acesteia în vederea soluţionării conflictului separatist.

“Relaţiile dintre Republica Moldova şi România trebuie să fie ca cele între doi fraţi”, declara Mihai Ghimpu pentru Agerpres la 26 iulie, cu doar cîteva zile înaintea alegerilor legislative de la Chişinău, preşedintele Partidului Liberal din Moldova, proaspăt ales preşedinte al Parlamentului de la Chişinău.