Preşedintele interimar al R. Moldova a cerut scuze pentru insulta adusă României din partea fostei conduceri comuniste, afirmînd că, prin felul în care au procedat, comuniştii au insultat cetăţenii români şi România. Mihai Ghimpu a declarat că el consideră că R. Moldova a revenit la relaţiile normale pe care le avea cu România în primii ani de independenţă. ”România nu este pentru noi un stat vecin, ci un stat unde se vorbeşte aceeaşi limbă, unde avem aceeaşi cultură, aceeaşi istorie, aceeaşi identitate”, a declarat el. Ghimpu a spus că nu este împotriva unor relaţiii cu Federaţia Rusă, afirmînd că ”relaţiile cu străinii sînt necesare, dar întotdeauna, relaţiile cu fraţii sînt mai apropiate, un lucru înţeles de fiecare om sănătos la minte. Păcat că nu au înţeles toţi cei care ne-au condus până acum şi au încercat să găsească duşmanul în România. Îmi pare rău şi sper că nu se va mai întîmpla, iar cetăţenii nu vor mai vota în fruntea statului oameni care nu ştiu să preţuiască relaţiile dintre oameni, dintre state, care nu-şi recunosc propria limbă, cultură şi istorie. Perioada aceasta sper că a rămas în trecut”.

Un director din cadrul Comisiei Europene, Gunnar Wiegand, a declarat joi că evenimentele postelectorale din R. Moldova nu ar fi avut loc, dacă ţara ar fi implementat recomandările Consiliului Europei şi ale ONU privind respectarea drepturilor omului. Această declaraţie a directorului Direcţiei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Comisiei Europene a fost făcută în cadrul unei reuniuni neoficiale a unor experţi în domeniul drepturilor omului din R. Moldova, UE, CE, CEDO şi OSCE. Wiegand a declarat că întîlnirea este importantă din perspectiva evenimentelor postelectorale de la Chişinău, din aprilie, care au constituit ”o dramă pentru toţi cetăţenii moldoveni şi au fost un şoc pentru instituţiile internaţionale, care s-au angajat în procesul de democratizare a R. Moldova”. În opinia sa, ”evenimentele din aprilie au demonstrat existenţa unor restanţe privind implementarea recomandărilor Consiliului Europei şi ONU”. Oficialul european şi-a exprimat speranţa că, în urma creării unei comisii speciale pentru analizarea evenimentelor din aprilie, se va produce un efort real şi nu unul partizan. ”Reuniunea este o practică de dialog între autorităţile competente din R. Moldova şi autorităţile UE privind respectarea drepturilor omului”, a declarat Vladimir Grosu, reprezentantul permanent al R. Moldova la CEDO. Acesta a precizat că în cadrul întîlnirii s-a discutat despre aplicarea torturii şi a tratamentelor inumane, dar şi despre libertatea de exprimare în R. Moldova.

Parlamentul de la Chişinău amînă votul pentru desemnarea preşedintelui ţării

Parlamentul R. Moldova a hotărît, joi, abrogarea deciziei sale anterioare privind organizarea la 23 octombrie a votului pentru desemnarea preşedintelui ţării. Astfel, în termen de zece zile, comisia specială pentru alegerea şefului statului va primi propuneri privind modificarea legii cu privire la procedura de alegere a preşedintelui. De asemenea, după trei zile de la intrarea în vigoare a modificărilor aduse acestei legi, comisia va propune Parlamentului stabilirea datei desfăşurării primului tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui. Comisia specială pentru alegerea şefului statului a propus, miercuri, amînarea procedurii de alegere a preşedintelui, preconizată pentru 23 octombrie, din cauza ambiguităţilor legislative.

Ion Pleşca, preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru alegerea preşedintelui R. Moldova, a declarat recent că procedura de alegere nu va putea avea loc la 23 octombrie, în condiţiile în care Curtea Constituţională prevede într-un aviz că, pentru a alege şeful statului, trebuie să fie înregistrate cel puţin două candidaturi. La expirarea termenului-limită era înregistrată doar candidatura lui Marian Lupu, liderul Partidului Democrat (PDM), propus la funcţia de şef al statului de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE). Liderii AIE susţin că Marian Lupu va rămîne candidatul coaliţiei parlamentare majoritare, iar Partidul Comuniştilor, formaţiunea parlamentară de opoziţie, a declarat în repetate rînduri că nu va înainta o candidatură la funcţia de şef al statului.