Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” celebrează printr-o micro-expoziţie de carte cei 192 de ani care s-au scurs de la naşterea ilustrului istoric, om politic şi gînditor de prim rang Mihail Kogălniceanu. Personalitate emblematică a istoriei româneşti din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu s-a născut la 6 septembrie 1817, la Iaşi.

„Mihail Kogălniceanu este unul dintre ctitorii statului român modern, fără îndoială unul dintre cele mai lucide şi clarvăzătoare spirite pe care le-a avut neamul românesc”, afirmă prof. univ. dr. Grigore Georgiu în lucrarea „Istoria culturii române moderne”. După studii făcute la Berlin, Kogălniceanu se întoarce în Moldova, angajîndu-se într-o intensă activitate culturală şi ştiinţifică, punînd baza revistelor „Dacia literară” (1840), „Arhiva românească” (1841-1845), „Propăşirea” (1844), „Steaua Dunării” (1855-1860). În 1843, ilustrul om de cultură inaugurează primul curs de istorie naţională la Academia Mihăileană din Iaşi, cuvîntul introductiv fiind publicat de autor sub titlul „Cuvînt pentru deschiderea cursului de istorie naţională.

La Biblioteca Judeţeană Constanţa este prezentată, în cadrul micro-expoziţiei, o lucrare semnată de Gheorghe I. Brătianu şi închinată lui Mihail Kogălniceanu, care cuprinde „o retipărire, la o sută de ani, a cuvîntului pentru deschiderea cursului de istorie naţională în Academia Mihăileană, rostit la 24 noiembrie 1843”. Scrieri precum: „Introducerea“ din 1841, la „Arhiva românească”, prefaţa din 1852, la Letopiseţele Ţării Moldovei, studiile „Despre civilizaţie” (1845), „Sclavie, vecinătate şi boieresc” (1855) şi în special „Dorinţele partidei naţionale din Moldova“ (1848) sînt relevante pentru concepţia sa socială şi istorică. Om politic, prim-ministru şi, mai tîrziu, ministru de externe, Mihail Kogălniceanu a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române. Împreună cu Nicolae Bălcescu, istoricul inaugurează un nou mod de a concepe şi de a scrie istoria, mutînd accentul de pe evenimentele de ordin politic asupra fenomenelor economice şi sociale. Îmbinînd patosul naţional cu spiritul critic, ştiinţific, Kogălniceanu a fost, după cum specifică prof. univ. dr. Grigore Georgiu, „printre cei dintîi gînditori români moderni care elaborează o viziune critică asupra istoriei, în spiritul obiectivităţii ştiinţifice”.

Mihail Kogălniceanu s-a stins din viaţă la 20 iunie 1891, la Paris.