Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost luată cu asalt, ieri dimineaţă, de miile de credincioşi constănţeni veniţi să asiste la Sfânta Liturghie în cinstea Botezului Domnului. Ceremonia a început la ora 9.00 şi a fost oficiată de către Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie. Credincioşii au ascultat slujba Bobotezei, bucurându-se de primul botez al anului şi alungarea răului din suflete. Chiar dacă proverbialul ger al Bobotezei a lipsit, vântul puternic a pus la încercare credinţa constănţenilor. După terminarea Sfintei Liturghii, cele câteva mii de constănţeni au însoţit soborul de preoţi şi carele trase de boi şi măgari (în care se aflau 16 butoie de lemn pline cu apă) până pe faleza din faţa Cazinoului. Aici, IPS Teodosie a oficiat slujba de sfinţire a apelor. Pentru că marea foarte agitată nu a permis continuarea ceremoniei pe faleză, soborul de preoţi, în frunte cu Arhiepiscopul Tomisului, s-a îndreptat către Portul Tomis, unde au fost aruncate cele trei cruci de lemn în mare. 27 de tineri curajoşi au sărit în apele mării pentru a le recupara. Dacă cei mai mulţi purtau costume de scafandru pentru a se proteja de apa rece, doi dintre tineri au avut îndrăzneala de a se arunca în mare doar în bermude. „De patru ani mă arunc în mare după cruce. Nu am reuşit să o prind până acum, dar, chiar dacă n-am ajuns până la ea, tot mi-a mers bine în anul respectiv”, a declarat constănţeanul Viorel Radu, de 22 de ani, student în anul III la Universitatea Maritimă Constanţa. Crucile au fost recuperate de constănţeanul Mihail Feduc (scafandru în cadrul Asociaţiei Salvamarilor din România), Radu Ion (din Mangalia) şi de bucureşteanul Andrei Imbrea. Ca în fiecare an, mulţimea de credincioşi a uitat de orice urmă de smerenie şi s-a îmbulzit să ia aghiazmă, deşi Arhiepiscopia Tomisului a pus la dispoziţie suficientă apă sfinţită pentru toată lumea, peste 60.000 de sticle (peste 15 tone).
MARE SĂRBĂTOARE POPULARĂ. Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – şi trăsături de mare sărbătoare populară, la sate, în ajunul Bobotezei pregătindu-se o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului şi respectându-se tradiţii vechi de sute de ani.