În fiecare an, pe data de 29 iunie, creştinii ortodocşi şi cei romano-catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Cei doi mari apostoli care şi-au dedicat viaţa propovăduirii Cuvîntului lui Dumnezeu în faţa păgînilor din cele patru colţuri ale Imperiului Roman sînt sărbătoriţi împreună, pentru că au murit pe 29 iunie 67 d.Hr., în timpul prigoanei creştine a lui Nero. Socotit Întîistătător între cei 12 Apostoli, Sfîntul Petru, considerat primul urcat pe Scaunul Papal, dar şi fratele creştinătorului poporului român, Apostul Andrei, s-a născut în Betsaida Galileii. Pescar, ca toţi cei din familia tatălui său, Iova, dar purtînd numele iudeu Simon, acesta îşi schimbă numele în Petru după întîlnirea cu Mîntuitorul. Cunoscut pentru caracterul său puternic, de neînduplecat, Sfîntul Petru a devenit purtătorul de cuvînt al celorlalţi apostoli, în faţa lui Iisus. Tradiţia bisericească spune că Sfîntul Petru a fost martor, alături de Iacov şi Ioan, la descoperirea puterii dumnezeieşti a lui Hristos, pe muntele Tabor şi a văzut şi Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului. Pentru creştini, Sfîntul Apostol Petru a rămas cunoscut nu doar pentru sîrguinţa de care a dat dovadă în propovăduirea Evangheliei, întemeierea bisericilor şi punerea bazelor unor importante comunităţi creştine, ci şi ca cel care s-a lepădat de trei ori de Fiul Domnului. Viaţa marelui apostol s-a încheiat la Roma, oraşul în care legendele spun că Petru l-ar fi revăzut pentru ultima dată pe Iisus. După propria lui dorinţă, Sfîntul a fost răstignit cu capul în jos şi a fost înmormîntat pe dealul Vatican. În schimb, Apostolul Pavel, cel convertit la creştinism în urma unei revelaţii pe drumul Damascului şi cunoscut de contemporani drept Apostolul Neamurilor, pentru activitatea sa evanghelizatoare, a trecut la cele veşnice după ce a fost condamnat la moarte prin decapitare de către autorităţile romane. Se spune că, pe locul în care Apostolul Petru a fost crucificat, în Roma, a fost ridicată Basilica San Pietro, iar în locul martiriului Sfîntului Pavel, se ridică astăzi complexul abaţial “Tre Fontane” (Trei Fîntîni). Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este marcată anual pe 29 iunie, încă din secolul al II-lea după Hristos. Cum praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor, Biserica Ortodoxă a instituit în întîmpinarea ei un post de mai multe zile. Postul Sfinţilor Apostoli sau al Sîmpetrului, a fost aşezat de Biserică în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a celorlalţi apostoli. Acest post este strîns legat de data Sfintelor Paşti şi, implicit, de Rusalii sau Pogorîrea Duhului Sfînt, sărbători cu dată schimbătoare. Din această cauză nu începe la dată sorocită, ci lungimea lui variază în funcţie de data în care cade Duminica Tuturor Sfinţilor. În calendarul popular, sărbătoarea marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Sînpetru apare fie ca divinitate, fie ca un personaj pămîntean, şi personalitatea sa pare a fi inspirată de Sfîntul Apostol Petru. Se mai crede că, în vechime, Sînpetru umbla singur pe pămînt sau însoţit de Dumnezeu, era sfetnicul Lui şi se îmbrăca în haine ţărăneşti.

29 iunie, hramul Catedralei din Constanţa

Tot pe 29 iunie, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa îşi serbează hramul. În fiecare an, la serbarea hramului, sînt aşteptaţi mii de credincioşi din toată ţara. Zidită între anii 1883-1885, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a suferit deteriorări în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Chesarie Păunescu şi al Patriarhului Iustinian Marina. A fost repictată în stil neobizantin cu decoraţiuni şi motive naţionale româneşti de pictorul prof. Gheorghe Popescu şi de Niculina Dona, din Vrancea. Mobilierul a fost executat după desenele arhitectului Ioan Mincu, la Paris, de către casa Andre Dore. Catedrala adăposteşte preţioase moaşte ale Sf. Mare Mucenic Pantelimon, aduse din Orientul Apropiat de către Preotul Dimitrie Popescu în anul 1931, moaşele Sfinţilor Epictet şi Astion, descoperite la Halmyris în anul 2001, moaştele Sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip, Sfîntului Antipa de la Calapodeşti, ale Sfîntului Stelian sau icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Un sfert de milion de români poartă numele Apostolilor

Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este una cu profunde rezonanţe duhovniceşti în sufletele creştinilor care cinstesc pe cei doi mari înaintemergători ai credinţei creştine. Importanţa Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel pe pămînt românesc reiese şi din stăruinţa oamenilor de a-şi boteza copiii cu numele celor doi mari apostoli. Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, peste 260.000 de români îşi aniversează, astăzi, onomastica de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli. Dintre cele 262.859 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelui Sfinţilor, majoritatea sînt bărbaţi (225.092). Cei mai mulţi aniversaţi poartă numele de Petru (85.817) sau Petre (57.040). Lor li se adaugă cei care se numesc Paul (25.393), Pavel (22.354) şi Petrică (22.108). Mai puţini sînt cei care poartă numele Pavăl (282), Petre-Pavel (67), Pătruţ (24), Păvăluţ (5). Tot motiv de sărbătoare este şi pentru românii cu numele Pavlov. Dintre femei, cele mai multe sînt cele care poartă numele de Paulina (14.230), Petronela (12.357) şi Petruţa (9.961). Alături de acestea vor petrece şi cele care răspund la numele Petriţa (304), Pavelina (242), Pătra (67), Pauliana (8).