Iarna este anotimpul care aduce jale în comuna Gârliciu, judeţul Constanţa, întrucât, pe lângă vremea friguroasă și întunecată, aproximativ o mie de oameni din localitate trebuie să se confrunte și cu calamitățile cauzate de inundații. Potrivit autorităților locale, din 2010, de când a fost rupt digul ce separă Dunărea de pământurile localnicilor, a început lanțul nenorocirilor. În fiecare iarnă, din cauza infiltrațiilor din pânza freatică și a precipitațiilor abundente, apa pune stăpânire pe culturile agricole.

CALAMITATE Anul acesta, aproximativ 2.000 de hectare de teren din lunca Dunării s-au transformat într-o mare baltă. Localnicii au depus numeroase sesizări la Primărie, în speranța că edilul Constantin Cimpoiașu va reuși să ia măsurile necesare pentru a pompa apa de pe terenuri. Culmea ironiei, în zona afectată de inundații există două stații de desecare a apei, care aparțin Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), însă, în urma inundațiilor masive din 2010, ele s-au defectat, iar Primăria nu a avut bani să le repare. Așa că terenurile au fost lăsate în voia sorții. „Pompele trebuie înlocuite, dar sunt foarte scumpe - aproximativ trei milioane de euro. Nu avem de unde să scoatem suma asta, ținând cont că bugetul nostru pe an este de câteva sute de mii de lei”, a subliniat Cimpoiașu. El a spus că este o situație gravă și nu este de ieri, de azi. ”S-au împlinit cinci ani de când ne confruntăm cu acest fenomen și, din nefericire, suntem încă departe de a scăpa de inundații. Am luat legătura cu ANIF, care a trimis câțiva inspectori. Au văzut despre ce este vorba și au plecat. Ne-au spus că vor repara stațiile. Sperăm ca de această dată să se țină de cuvânt, pentru că am primit aceleași promisiuni și în anii anteriori, dar nu s-a luat nicio măsură. Am trimis adrese și la Ministerul Agriculturii și așteptăm să ia măsuri urgente, pentru că aproape 1.000 de hectare sunt cultivate, iar dacă apa rămâne acolo până la primăvară, culturile nu mai pot fi salvate. Ar fi o nenorocire pentru localnicii care au investit în însămânțări, mai ales că mulți dintre ei nu au alte terenuri în afară de acestea și rămân fără surse de venit”, a afirmat Constantin Cimpoiașu.