Mii de militari ruşi sunt staţionaţi la frontiera dintre regiunea separatistă Transnistria şi Ucraina, afirmă vicepremierul ucrainean, Vitali Iarema, precizând că serviciile secrete ruse au intensificat activităţile de spionaj din Transnistria. ”Potrivit informaţiilor noastre, între 10.000 şi 15.000 de militari ruşi rămân staţionaţi la frontierele Ucrainei, pe diferite segmente”, a declarat Vitali Iarema. O mare parte a militarilor ruşi au fost desfăşuraţi de-a lungul frontierei Ucrainei cu regiunea separatistă Transnistria, precizează vicepremierul ucrainean. Serviciile secrete ruse sunt foarte active în Transnistria, adaugă oficialul, dezvăluind că autorităţile ucrainene au arestat recent un agent al Serviciului Federal rus de Securitate (FSB). Iarema a negat că autorităţile pro-ruse din Crimeea au permis plecarea militarilor ucraineni, afirmând că aproximativ 400 dintre aceştia rămân blocaţi în unităţi, în regiunea anexată de Rusia.

DISCUŢII ÎNTRE CHIŞINĂU ŞI MOSCOVA Ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, a avut vineri, la Moscova, discuţii cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pe tema retragerii forţelor ruse de pe teritoriul regiunii separatiste moldovene Transnistria, în contextul îngrijorărilor generate de criza din Ucraina. Cei doi miniştri au pledat pentru soluţionarea conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. De asemenea, a fost abordată situaţia şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, iar ministrul Natalia Gherman a respins declaraţiile cu privire la existenţa unor acţiuni de blocare a regiunii transnistrene.

O atenţie specială a fost acordată problemei retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova. Rusia menţine peste 1.000 de militari în R. Modova, în urma conflictului din 1992 dintre Chişinău şi Tiraspol. Evoluţiile din regiunea transnistreană au fost discutate în mai multe rânduri de SUA şi Rusia, atât la nivel de şefi de stat, cât şi de şefii celor două diplomaţii. Ministrul rus de Externe a anunţat săptămâna trecută că Rusia şi SUA au convenit să depună eforturi în vederea obţinerii unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei R. Moldova unite, suverane şi neutre. Totodată, ministrul rus de Externe a cerut partenerilor americani să se asigure că procesul de negocieri privind soluţionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2 este eficient şi asigură, în stadiul actual, o abordare complexă, astfel încât problema să fie rezolvată prin acţiuni specifice. Următoarea rundă oficială de negocieri în formatul 5+2 este programată pentru 10-11 aprilie, la Viena. De asemenea, şefii diplomaţiilor de la Chişinău şi Moscova au convenit asupra desfăşurării unor consultări bilaterale la nivel de experţi pentru a discuta efectele asupra relaţiilor dintre cele două ţări în urma semnării de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE, în iunie.

AVERTISMENT AMERICAN Casa Albă a avertizat Rusia în legătură cu recurgerea la arma energetică în conflictul cu Ucraina, după ce Moscova a anulat ultima reducere acordată Kievului la preţul gazelor naturale livrate acestei ţări. ”Pieţele sunt cele care ar trebui să stabilească preţul gazelor naturale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. Rusia a anulat, joi, ultima reducere de preţ acordată Ucrainei pentru livrarea gazelor naturale ruseşti, iar preţul a ajuns la 485 de dolari pe mia de metri cubi, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari tarife aplicate ţărilor europene.

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a anunţat anularea reducerii de 100 de dolari acordate în 2010, în urma unui acord între Moscova şi Kiev privind prelungirea contractului de închiriere pentru flota rusă din Marea Neagră a bazei sale istorice de la Sevastopol, în Crimeea. Având în vedere că această peninsulă din sudul Ucrainei a fost alipită la Rusia, Moscova consideră că acordul în cauză a devenit caduc. ”O ţară nu ar trebui să recurgă la aprovizionare sau la preţul pentru energie ca mijloc de presiune nici în Ucraina, nici în altă parte”, a mai spus Carney. Miercuri, la Bruxelles, UE şi SUA au denunţat ”folosirea energiei ca armă politică sau instrument de agresiune” şi au avertizat Rusia în privinţa consecinţelor economice ale politicii sale privind destabilizarea Ucrainei.