PLIMBATUL DOSARELOR La 25 de ani de la Revoluţie, cercetările despre ”decembrie 1989” nu au fost, în mare parte, încheiate, continuând să existe semne de întrebare referitoare la oamenii care ar fi fost în spatele evenimentelor şi, mai ales, la identitatea vinovaților pentru moartea a peste 1.000 de români. Plimbat de la un Parchet la altul şi ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dosarul Revoluţiei din '89 este încă departe de a face lumină în cazul unui subiect rămas sensibil dacă nu pentru o naţiune, măcar pentru foarte pentru multe persoane. În martie, procurorii de la Parchetul Militar au preluat dosarul de la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) și au început să facă verificări cu privire la filmul evenimentelor din decembrie '89. Cazul se afla la PICCJ din aprilie 2011, după ce Secţia Parchetelor Militare (SPM) şi-a declinat competenţa de soluţionare. Anterior, în 2009, cauza fusese preluată de Parchetul instanţei supreme de la Parchetele Militare, acolo unde existau câteva mii de anchete, care au fost, în urmă cu cinci ani, comasate într-un singur dosar. Mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Potrivit documentelor din dosar, toţi petenţii au fost audiaţi ca martori. În continuare, ei au depus plângeri penale, ca parte civilă, reclamând cele suferite în timpul reprimării manifestaţiilor. Sesizările miilor de persoane sunt însă, şi la acest moment, în faza de cercetare. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

STĂNCULESCU ŞI CHIŢAC, SINGURII CARE AU "PLĂTIT" CEDO a stabilit, într-una dintre deciziile luate în 2011 privind dosarele Revoluţiei, că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. După publicare, decizia a intrat în supravegherea Biroului de Executări ale deciziilor CEDO de pe lângă Consiliul Europei. Instituţiile din România au un calendar privind anchetarea dosarelor Revoluţiei, conform căruia, până în aprilie-mai 2013, ar fi trebuit să fie realizată o hartă de relaţionare cu privire la dispunerea unităţilor militare pe teren şi deplasările lor în misiuni. Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, spunea recent că dosarul Revoluției este în curs de soluționare. În ianuarie 1990, după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor. Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, aceștia fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara. În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă, în 2001, procurorul general al României, Joiţa Tănase, a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest.

DESPĂGUBIRI DE SUTE DE MII DE EURO Cea mai recentă condamnare a României de către CEDO, în cazul modului de soluţionare a dosarului Revoluţiei, a avut loc în 5 noiembrie, atunci când statul român a fost obligat să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Petenţii au între 40 şi 90 de ani şi au participat la manifestările împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 şi 23 decembrie 1989, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. CEDO a mai obligat România să acorde despăgubiri au mai fost acordate de CEDO și în 2013, 2011 și 2009. Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.