Hepatita C, boala ficatului pentru care primesc medicaţie aprox. trei mii de pacienţi, este considerată cea mai scumpă afecţiune, numai pentru un singur caz fiind necesare 120 milioane lei pe an. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că numărul bolnavilor care vor primi medicaţie, în 2008, va creşte la peste patru mii, însă pe listele de aşeptare vor rămîne mii de persoane care nu vor putea primi medicaţia adecvată, întrucît bugetul este limitat. \'\'Sistemele de sănătate puternice nu pot suporta plata tratamentului pentru toţi bolnavii diagnosticaţi. Din nefericire, acum este tratată boala din stadiul doi, ori eu aş insista ca tratamentul să fie administrat pentru stadiile zero şi unu, adică imediat ce a fost identificată prezenţa virusului hepatitic C. Studii recente arată că virusul hepatitic C se poate localiza în anumite celule din creier, afectînd zone cutanate şi vasculare. Din acest motiv, mulţi bolnavi prezintă stare avansată de oboseală, depresie, simptome care nu trebuie neglijate de către medicul de familie\'\', a declarat profesorul Alexandru Oproiu, din cadrul comisiei de gastroenterologie a Ministerului Sănătăţii.

În România, conform datelor existente, prevalenţa infecţiei cronice cu virusul hepatic C este de 4,9%. Conform acestor date, singurele publicate pînă în acest moment, peste un milion de români ar putea fi infectaţi cronic cu virusul hepatitei C. Raportul Pan-European asupra impactului Hepatitei C în Europa arată că această boală ucide anual de două ori mai mulţi oameni decît infecţia cu HIV/SIDA. Hepatita C a devenit una dintre problemele reale de sănătate publică ale Europei. Lipsa de informaţii exacte şi sigure legate de hepatita virală C, avansarea în vîrstă a categoriilor de populaţie expuse la factorii de risc ai bolii, precum şi evoluţia în timp a bolii, duc la creşterea extrem de accelerată a numărului de decese cauzate de hepatita C. Analiza datelor disponibile legate de hepatita C arată că impactul bolii este subestimat la ora actuală în Europa. Hepatita C este o afecţiune a ficatului, produsă de virusul hepatic C, care are ca efect distrugerea ţesutului hepatic. Virusul a fost identificat abia în anul 1991. Specialiştii spun că dintre persoanele care se infectează, între 55 şi 85% dezvoltă infecţia cronică. Unul din cinci pacienţi cu hepatită cronică C (20%) evoluează către ciroză hepatică, iar 4% din cazuri către cancer de ficat. Infecţia acută cu virusul hepatic C este în opt din zece cazuri asimptomatică - persoana respectivă nu are niciun semn sau simptom al bolii. Ulterior, pot apărea dureri musculare, dureri de articulaţii, greaţă, stare de oboseală, lipsa poftei de mîncare, dureri abdominale, urină închisă la culoare. Virusul se transmite prin primirea unei transfuzii de sînge sau produse din sînge netestat, prin contactul accidental al sîngelui unei persoane cu sîngele altei persoane infectate, prin efectuarea procedurii de dializă renală, prin utilizarea în comun a acelor de către utilizatorii de droguri, prin practicarea de tatuaje sau piercing-uri realizate în condiţii precare de igienă, prin contacte sexuale întîmplătoare neprotejate cu un partener infectat cu virusul hepatic C, prin utilizarea în comun a obiectelor de igienă personală şi, nu în ultimul rînd, se poate transmite de la mamă la făt.