România are 2.500 de oameni care trăiesc datorită transplantului, iar alte câteva mii sunt pe lista de aşteptare, din cauza numărului încă mic de donatori, de specialişti din programul naţional şi de centre unde sunt realizate operaţiile, a declarat, cu ocazia Zilei Naţionale a Transplantului din România, coordonatorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), dr. Victor Zota. La fel cum declara, zilele trecute, la Jupiter, la Conferinţa Naţională “Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia”, ajunsă la a II-a ediţie, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, Gheorghe Tache, şi coordonatorul Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Victor Zota, a recunoscut că sistemul de transplant se confruntă cu mai multe probleme, una fiind legată de lipsa coordonatorilor la nivel naţional. „Vorbim, de fapt, despre şase coordonatori de transplant la nivel naţional şi de aproximativ zece centre unde sunt identificaţi posibilii donatori, respectiv Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Craiova, Braşov, Cluj, Constanţa şi, mai nou, un centru foarte activ la Oradea”, a mai spus dr. Zota. La întâlnirea prilejuită de Ziua Transplantului a fost invitat de onoare părintele transplantologiei internaţionale, Francis L. Delmonico, profesor şi doctor în ştiinţe medicale al Clinicii de Chirurgie a Harvard Medical School din cadrul Massachusetts General Hospital, care este, printre altele, şi coordonator desemnat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul donării şi transplantului de organe.

NUMĂRUL TRANSPLANTURILOR EFECTUATE ÎN ROMÂNIA A CRESCUT DE LA 0,5 LA UN MILION DE LOCUITORI ÎN 1999, LA PATRU LA UN MILION ÎN 2011, FIIND ÎNSĂ SUB MEDIA EUROPEANĂ DE 15 LA UN MILION, A SUBLINIAT PROF. RADU DEAC, DE LA CENTRUL DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ DIN TÂRGU MUREŞ.

Directorul executiv al ANT, Dan Luscalov, a spus că, pentru a avea cât mai mulţi donatori, trebuie făcuţi câţiva paşi importanţi. „Este vorba despre creşterea numărului de coordonatori de transplant, astfel încât să fie cel puţin unul în fiecare spital mare, adică 40. De asemenea, trebuie să convingem medicii anestezişti să identifice şi să declare pacienţii în moarte cerebrală, însă, pentru acest lucru, ar trebui modificată legea astfel încât să poată fi remuneraţi suplimentar pentru orele lucrate în plus”, a mai spus Luscalov.

PROIECT SUD-EST EUROPEAN Prof. Irinel Popescu, directorul Centrului de chirurgie toracică şi transplant hepatic Fundeni, a explicat, cu aceeaşi ocazie, că România este parte a unui proiect sud-est european în ceea ce priveşte transplantul de organe. „Proiectul legii privind acordul prezumat este în Parlament de ceva timp, dar nu aceasta este problema, ci atitudinea populaţiei faţă de donarea de organe. De asemenea, punctul în care avem foarte mult de lucru este coordonarea marilor spitale şi a secţiilor de Terapie Intensivă, pentru declararea donatorilor în moarte cerebrală. Este nevoie de un coordonator de transplant dedicat acestei activităţi. Şi, aşa cum a spus profesorul Delmonico, spitalele au o obligaţie legală de a salva vieţi chiar şi prin donarea de organe”, a spus directorul Centrului de Transplant Fundeni. La rândul său, prof. Delmonico a explicat că în terapie intensivă sunt bolnavi în stare critică. „Unii se fac bine şi pleacă vindecaţi, la alţii există disfuncţie ireversibilă a creierului. Este momentul în care medicul din terapie intensivă realizează că acest pacient nu mai poate fi recuperat. Medicul din terapie intensivă are responsabilitatea, obligaţia legală de a anunţa cazul de moarte cerebrală. Transplantul este parte din viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Spitalul poate salva vieţi cu donatorii”, a precizat profesorul.

ANUL ACESTA, ÎN ROMÂNIA AU FOST EFECTUATE 28 DE TRANSPLANTURI, ÎN TIMP CE CROAŢIA, ŢARĂ CU O POPULAŢIE DE PATRU ORI MAI MICĂ, ARE DEJA APROAPE 70 DE ASTFEL DE OPERAŢII, IAR ASTA PENTRU CĂ FIECARE SPITAL DE ACOLO ESTE IMPLICAT ÎN TRANSPLANT, IAR AUTORITĂŢILE SUSŢIN ACESTE INTERVENŢII, SPUN SPECIALIŞTII. ÎN PLUS, ÎN CROAŢIA, EXISTĂ ACORDUL PREZUMAT, A SUBLINIAT PREŞEDINTELE PROIECTULUI SOUTH-EST EUROPEAN HEALTH NETWORK PE PROBLEME DE TRANSPLANT, MIRELA BUSIC.

Potrivit dr. Victor Zota, pentru a avea un număr mai mare de donatori, ar trebui ca fiecare spital să aibă anual 60-70 de donatori.

Profesorul univ. dr. Irinel Popescu a explicat că discuţiile privind moartea cerebrală revin frecvent. „Teama că donatorul nu a murit revine în discuţie din când în când. Chiar şi chirurgii japonezi au avut o astfel de discuţie. Dar acest diagnostic lezionar, distrucţia fizică a creierului, este incontestabil. Investigaţiile imagistice CT şi RMN confirmă diagnosticul lezionar. Noi facem continuu eforturi pentru a realiza cât mai multe transplanturi efectuând printre cele mai complexe intervenţii, cum ar fi împărţirea ficatului în două, ca să salvăm două vieţi”, a mai spus profesorul.