Rezidenţii şi turiştii părăsesc în masă capitala Japoniei, deşi, în mod obişnuit, zborurile expun pasagerii la niveluri mai ridicate de iradiere. Exploziile şi incendiile de la uzina Fukushima I au făcut ca nivelul de radioactivitate în Tokyo să crească, marţi, de zece ori faţă de medie. Cinci pasageri taiwanezi care au revenit ieri din Japonia aveau particule radioactive pe haine. Unul dintre cei cinci, un student taiwanez, prezenta pe haină un nivel de radioactivitate de patru ori peste nivelul standard. Guvernul a ordonat tuturor aeroporturilor internaţionale din Taiwan şi porturilor să efectueze verificări suplimentare pentru pasagerii şi bunurile din Japonia.

Experţii spun însă că pericolul radioactiv este încă mic, inclusiv în apropiere de Tokyo. Un nivel de radioactivitate de zece ori mai mare decât media înseamnă mai puţin de un microsivert. Sivertul este unitatea prin care se măsoară radioactivitatea absorbită de ţesutul uman. Un sivert are 1.000.000 de microsiverţi. Zborurile la o altitudine de peste 12.000 de metri pot expune în mod obişnuit pasagerii la o doză de radiaţii cuprinsă între 3 şi 9 microsiverţi pe oră. Un microsivert înseamnă mai puţine radiaţii decât cele la care ar fi expusă o persoană care face o radiografie dentară banală, când sunt emişi circa 10 microsiverţi. Dacă o persoană ar fi expusă tot timpul anului la nivelul de radiaţii înregistrat marţi în Tokyo, tot ar fi vorba de doar o treime din iradierea pe care ar primi-o de la o scanare la computer tomograf pentru un singur organ, când doza de radiaţii este de circa 10.000 de microsiverţi. La o tomografie computerizată pentru întregul corp, doza de radiaţii este de 15.000 până la 20.000 de microsiverţi. În comparaţie, o radiografie clasică emană între 400 şi 600 de microsiverţi.

Radiaţiile sunt prezente peste tot şi oamenii sunt expuşi constant la ele. În general, într-un an obişnuit, oamenii sunt expuşi la 1 până la 5 milisiverţi de radiaţii, adică până la 5.000 de microsiverţi. O mare parte din această expunere vine de la soare, de la radiaţia cosmică din spaţiu şi de la radonul din sol, un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din dezintegrarea uraniului. Este prezent în anumite soluri şi poate fi transportat prin intermediul mediilor poroase. La uzina Fukushima, situaţia radioactivităţii este însă cu totul alta. Nivelul de radiaţie a ajuns la 10 milisiverţi (10.000 de microsiverţi) pe oră, apoi a scăzut la 3 milisiverţi. Marţi dimineaţă, nivelul a atins chiar, pentru scurt timp, 400 de milisiverţi pe oră, adică de 20 de ori mai mult decât expunerea anuală pe care o suportă muncitorii din industria nucleară şi minerii din minele de uraniu. Este ca şi cum o persoană ar fi făcut dintr-o dată 230 de radiografii clasice la plămâni. O expunere la 100 de milisiverţi pe an este nivelul de la care există, în mod evident, risc crescut de cancer. O singură doză de 1.000 de milisiverţi dă simptome fizice specifice iradierii. O doză de 1.000 de milisiverţi acumulată pe parcursul vieţii ar fi de aşteptat să cauzeze, peste ani, cancere fatale la cinci din 100 de persoane care au suferit o asemenea expunere.

Sacrificiul suprem. Nivelul ridicat al radioactivităţii deasupra centralei nucleare japoneze Fukushima a împiedicat un elicopter să se apropie de reactorul 4 pentru a vărsa apă in vederea răcirii combustibilul care ameninţă să intre în fisiune. Tokyo Electric Power, care exploatează această instalaţie nucleară afectată de probleme grave, intenţiona să recurgă la un elicopter pentru a evita ca, în lipsa apei, combustibilul din reactorul 4 să devină extrem de periculos şi să provoace un acccident major. Nivelul ridicat al radioactivităţii interzice apropierea la o distanţă care ar permite această operaţiune inedită. În acelaşi timp, odată cu lăsarea serii, orice intervenţie aeriană părea imposibilă în cursul zilei de ieri, în condiţiile în care timpul presează. Echipele tehnice se pregăteau de alte mijloace tehnice de la sol, pentru a pune apă în bazinul care conţine acest combustibil nuclear care se încălzeşte îngrijorător.

Cel puţin 50 de muncitori continuă activitatea la centrala nucleară niponă Fukushima, asumându-şi riscuri enorme pentru sănătate, dat fiind că sunt expuşi oricăror scurgeri radioactive. La peste 90 de ore de la cutremurul urmat de un tsunami devastator, muncitorii au aflat că radiaţiile de la Fukushima au atins un nivel daunător sănătăţii. Sute de angajaţi neesenţiali au fost evacuaţi de la centrala avariată, dar aceştia ştiu că lasă în urmă zeci de colegi care riscă să se îmbolnăvească grav. Gravitatea situaţiei a fost confirmată de premierul Naoto Kan, care a avertizat că există riscul răspândirii particulelor radioactive, cerând evacuarea populaţiei pe o rază de 20 de kilometri şi instituirea unei zone de siguranţă pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei. Între 50 şi 70 de angajaţi, toţi purtând costume de protecţie, au rămas la Fukushima pentru a încerca să remedieze problemele de acolo.

Ninsori şi frig după tsunami. Operaţiunile de salvare din nord-estul Japoniei devastat de tsunami au fost perturbate, ieri, de temperaturile scăzute şi de ninsori. Temperaturile au scăzut până la zero grade în departamentele Iwate, Miyagi şi Fukushima, cele mai afectate de tsunami. Ele ar putea să scadă chiar până la minus 5 grade, astăzi. Aceste condiţii complică activitatea celor 80.000 de militari, poliţişti şi salvatori japonezi, sprijiniţi de numeroase echipe de specialişti străini. Ele fac mai dificile condiţiile de viaţă ale celor circa 500.000 de persoane care au fost evacuate pentru că şi-au pierdut locuinţele sau pentru că locuiau pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei nucleare Fukushima. Aceste persoane s-au confruntat deja cu lipsa de apă potabilă, alimente şi carburant, precum şi cu pene de electricitate şi defecţiuni ale sistemelor de telefonie.

• Îngrijorare imperială • Împăratul Japoniei, Akihito, s-a declarat, ieri, profund îngrijorat de situaţia de la centrala nucleară Fukushima, în cadrul unui discurs excepţional adresat naţiunii, în cursul căruia a precizat că se roagă pentru securitatea unui număr cât mai mare de persoane. La cinci zile după cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această ţară, urmat de un tsunami devastator, împăratul şi-a exprimat regretul că numărul persoanelor ucise creşte pe zi ce trece şi nu se ştie câţi au murit.

• Minut de reculegere • Deputaţii europeni au respectat, ieri, un minut de reculegere în memoria dezastrului din Japonia, ”tragedia cea mai importantă cu care s-a confruntat ţara de la al Doilea Război Mondial”, potrivit preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek. Acesta şi-a exprimat condoleanţele pentru familiile victimelor şi toată populaţia japoneză, dând asigurări că cetăţenii UE sunt alături de ei. ”Toate tragediile care s-au abătut asupra Japoniei de vineri se îndreaptă, împreună, spre o catastrofă”, a apreciat preşedintele UE, Herman Van Rompuy. UE le-a recomandat statelor membre să controleze nivelul de radiaţii al alimentelor importate din Japonia. În cazul depistării unui nivel superior pragului de contaminare radioactivă autorizat, acestea au obligaţia de a informa UE. În 2010, UE a importat 9.000 de tone de fructe şi legume provenind din Japonia. UE importă, de asemenea, produse de pescuit, dar acest flux este foarte slab.

• Pierderi uriaşe • Bilanţul oficial al victimelor dezastrului de vinerea trecută este de peste 4.000 de morţi, cel puţin 2.000 de răniţi şi cel puţin 7.500 de persoane date dispărute, conform poliţiei nipone. Potrivit postului de televiziune NHK, numărul morţilor ar putea depăşi 11.000 de persoane. Nici până în prezent autorităţile nu au reuşit să stabilească legătura cu mai multe zeci de mii de locuitori din zona de coastă răvăşită de valul seismic de circa 10 metri, care a măturat vinerea trecută nord-estul Japoniei. În urma cumplitului cutremur cu magnitudinea de 9 grade şi a tsunamiului ce a urmat, peste 76.000 de locuinţe au avut de suferit, dintre care peste 6.300 au fost complet distruse. Peste 850.000 de case din nord-estul Japoniei nu beneficiază nici în acest moment de curent electric. Circa 446.000 de persoane au fost evacuate din zona calamitată.

Potrivit unor experţi occidentali, pagubele materiale suferite de Japonia s-ar ridica la 15 trilioane de yeni (peste 187 miliarde de dolari). Banca Japoniei a injectat, ieri, încă 13.800 de miliarde de yeni (circa 170 de miliarde de dolari) în pieţele financiare, lichidităţile folosite pentru a proteja sistemul bancar nipon ajungând la 55.600 miliarde yeni (circa 680 de miliarde de dolari). Banca a anunţat că va continua, astăzi şi mâine, injecţiile de capital, pompând încă 8.800 de miliarde de yeni în sistemul financiar, pentru a atenua impactul negativ al cutremurului. Indicele Nikkei, al Bursei din Tokyo, a crescut ieri cu 5,7%, la 9.093,72 puncte, după ce marţi a suferit cea mai mare scădere (10,6%) din 1987. Un dolar s-a tranzacţionat la New York la valoarea de 80,94 yeni, în creştere faţă de ziua precedentă. Bursele europene au manifestat prudenţă la începutul şedinţelor de tranzacţionare, pe măsură ce temerile privind criza furnizorilor din Japonia s-au atenuat.

• MAE retrage personalul neesenţial de la Tokyo • MAE a decis retragerea personalului neesenţial de la ambasada României la Tokyo, a declarat, ieri, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Este vorba despre soţiile şi copiii personalului diplomatic, aceştia neavând de ce să rămână în acest moment în Japonia. MAE a activat o celulă de criză şi a trimis, marţi, patru funcţionari consulari cu echipament mobil pentru emiterea de titluri de călătorie care să îi asiste pe cetăţenii români aflaţi pe teritoriul nipon. De asemenea, partea română a transmis autorităţilor japoneze intenţia de a participa la efortul internaţional de asistenţă. Teodor Baconschi a evidenţiat că MAE a decis ca personalul Ambasadei României la Tokyo să acorde asistenţă consulară pentru cetăţenii R. Moldova aflaţi în Japonia, în acelaşi mod ca pentru cetăţenii români, în condiţiile în care Guvernul de la Chişinău nu are o reprezentanţă diplomatică în Japonia. Misiunea diplomatică a României menţine legătura cu autorităţile locale şi centrale nipone, pentru a obţine informaţii referitoare la cetăţenii români, nefiind semnalată prezenţa unor cetăţeni români printre victime.

• Bulgarii cumpără iodură de potasiu • Alerta nucleară din Japonia a stârnit panică în Bulgaria, unii cetăţeni grăbindu-se să cumpere iodură de potasiu, medicament ce poate preveni declanşarea cancerului tiroidian. Specialiştii au avertizat că eventualul consum de iodură de potasiu fără prescripţia medicului poate fi periculoasă, mai ales la copiii mici, la bătrâni şi la persoane care au afecţiuni ale glandei tiroide.