Pentru că momentul aniversării Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 este tot mai aproape, în ultima perioadă s-a creat o adevărată emulație între România și Republica Moldova, în special în rândul tinerilor, care cer tot mai insistent unirea celor două țări. Pentru a doua oară în acest an, mii de persoane din România și Republica Moldova au mărșăluit pe străzile din București, cerând autorităților să nu mai doarmă în funcții și să-și asume un proiect de țară privind unirea României cu Republica Moldova. Deși manifestarea s-a dorit a fi una pașnică, din păcate, dintr-un exces de zel nemărginit, Jandarmeria a vrut să-și facă simțită prezența și a ridicat câțiva protestatari, pe care i-a dus la audieri la secțiile de poliție.

Unirea României cu Republica Moldova reprezintă un vis la care năzuiesc cei ce vorbesc aceeași limbă de o parte și alta a Prutului. Cu cât ne apropiem de aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, cu atât este mai arzătoare dorința românilor de reîntregire a țării. Pentru a doua oară în acest an, mii de persoane din România și Republica Moldova au mărșăluit, sâmbătă, pe străzile din București, cerând autorităților să nu mai doarmă în funcții și să-și asume un proiect de țară privind unirea României cu Republica Moldova. Deși manifestarea s-a dorit a fi una pașnică, din păcate, dintr-un exces de zel nemărginit, Jandarmeria a vrut să-și facă simțită prezența. Pentru că unii dintre manifestanți au forțat cordonul jandarmilor din zona Guvernului, dorind să intre pe Calea Victoriei din București pentru a ajunge în Piața Universității, oamenii legii au intervenit în forță și au ridicat câțiva protestatari, aceștia fiind duși la audieri la secțiile de poliție. Printre cei săltați de jandarmi s-a numărat și liderul Platformei unioniste Acțiunea 2012, George Simion, cel care a organizat marșul. Dincolo de aceste incidente, pe întreg parcursul acțiunii, înainte ca aceasta să fie stopată de jandarmi, protestatarii au strigat printre altele: „Universitate!”, „Unitate națională”, „Basarabia e România!“. „Noi nu suntem partide, nu suntem organizații, noi suntem oameni liberi, suntem unioniști. Ne-am adunat din toate colțurile țării să îi întâmpinăm pe frații noștri basarabeni, care anul trecut au venit pe jos spre țară și a căror dorință nu a fost ascultată de clasa politică din România. Există o mare indiferență în momentul ăsta la București, dar indiferența asta trebuie să se oprească astăzi, aici și acum. Solicităm premierului şi preşedinţilor partidelor care se vor înscrie în cursa electorală să-şi asume reunirea naţională printr-o declaraţie a Legislativului, în sesiunea viitoare, şi asumarea proiectului reunificării ca proiect de ţară, cu toţi paşii care decurg din aceasta: interconectare energetică, unificare monetară, spaţiu mediatic comun”, a declarat George Simion.

NOAPTE ALBĂ PE STRĂZILE BUCUREȘTIULUI

Pentru ca autoritățile să-i ia în serios, sute de manifestanți au refuzat să plece din Piața Universității. 300 de tineri au instalat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai multe corturi, punctând că nu au de gând să plece până când Președinția, Guvernul și politicienii nu vor declara unirea cu Basarabia o prioritate națională. 50 din cei 200 de oameni care și-au petrecut prima noapte în corturi, în Piața Universității, sunt din Constanța. Aceștia, cei mai mulți dintre ei studenți la Universitatea Maritimă, s-au alăturat Platformei unioniste Acțiunea 2012 și au așteptat ca liderii politici să îi cheme la dialog, pentru singurul obiectiv: asumarea unirii României cu Republica Moldova ca obiectiv principal de țară! „Milităm pentru această cauză pentru că avem mulți prieteni, avem iubiți, avem colegi din Basarabia și de zece ani Acțiunea 2012 face aceste acțiuni și suntem solidari. E o chestiune (unirea, n.r.) care trebuia să se întâmple de mult timp, nu a fost corect ca în 1940 ei să plece de lângă noi“, a declarat Patricia Iercoșan, pentru tomisnews.ro. Pentru ca cererile lor să fie auzite și mai bine, câțiva membri ai Platformei unioniste Acțiunea 2012 au luat la „colindat“ mai multe partide de pe scena politică, printre care s-au numărat PMP, ALDE, PSD, USR și PRU.

FILE DE ISTORIE

Amintim că, în 1918, Basarabia s-a unit cu Regatul României, după 106 ani de dominaţie ţaristă. 22 de ani mai târziu, sora mai mică a României era ruptă din nou de patria-mamă și anexată Rusiei. Era pentru a doua oară în istorie când România pierdea Basarabia. Evenimentul trist se întâmpla în vara anului 1940, în urma unei înțelegeri inițiale între Hitler și Stalin, stabilită în 23 august 1939. Din păcate, și de această dată, exilul forțat avea să fie pe termen lung. Vreme de peste 50 de ani, Basarabia a fost teritoriu rusesc. A rămas așa până la începutul anilor '90, când s-a dezlipit de stăpânirea roșie, devenind Republica Moldova. De atunci și până acum, subiectul reîntregirii României Mari a fost abordat timid de românii de o parte și de alta a Prutului. Cel mai des, tema a fost atacată de politicieni atunci când se aflau în campania electorală. Au mai fost și câteva organizații non-guvernamentale care au cerut unirea României cu Moldova. Însă totul a fost la nivel de vorbe goale.