Faptul că învăţământul românesc este deficitar şi că mulţi dintre absolvenţii de liceu, chiar şi cei care şi-au luat diplomele de Bacalaureat, nu au niciun viitor dacă nu urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior, nu mai este, pentru nimeni, o noutate. Ceea ce surprinde, însă, este uşurinţa cu care actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, s-a spălat pe mâini de soarta miilor de tineri care nu au reuşit să ia Bacalaureatul sau care, deşi l-au luat, nu dispun de competenţele necesare pentru a urma o facultate. Problemele acestora au apărut odată cu marginalizarea învăţământului tehnic, cel care îi învăţa o meserie şi care le oferea posibilitatea ca, după terminarea liceului, să se angajeze (de pe băncile şcolilor profesionale au ieşit milioane de buni meseriaşi - sudori, mecanici auto, instalatori, lăcătuşi, zidari, faianţari etc. - care acum sunt căutaţi „ca pâinea caldă”). Deşi se află de aproape doi ani la conducerea Ministerului Educaţiei, Funeriu nu a luat nicio măsură concretă pentru a remedia aceste carenţe. Dimpotrivă, a fost chiar mulţumit de numărul masiv al candidaţilor picaţi la examenul de Bacalaureat, care i-a dat apă la moară, profitând de acest lucru pentru a-şi înmulţi criticile la adresa predecesorilor săi. În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor, mai avem, însă, de aşteptat până în anul şcolar viitor. „În Legea Educaţiei este prevăzută întărirea învăţământului tehnic începând cu anul şcolar 2012-2013”, a declarat ministrul Funeriu, în cadrul vizitei efectuate pe 29 septembrie la Constanţa. Şi, totuşi, ce se întâmplă acum cu miile de absolvenţi care au terminat liceul şi nu au putut intra la facultate? Cel mai probabil vor apela la cursurile de calificare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Cu alte cuvinte, statul va cheltui de două ori pentru formarea lor: o dată în liceu şi o dată în cadrul cursurilor de formare. Şi toate astea doar pentru că, în România, populaţia are drepturi doar în pragul alegerilor electorale.