Parlamentul ucrainean a aprobat, joi, numirea în funcţia de prim-ministru a lui Mikola Azarov, fost ministru de Finanţe şi un apropiat al noului preşedinte Viktor Ianukovici. Noua coaliţie pro-prezidenţială din Parlamentul ucrainean, Stabilitate şi Reforme, cea care a făcut numirea lui Azarov, cuprinde 235 de deputaţi din cadrul Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, comunişti şi deputaţi din cadrul blocului Litvin, dar şi parlamentari care au aderat cu titlu individual, a afirmat preşedintele Parlamentului, Volodimir Litvin. Mikola Azarov, în vârstă de 62 de ani, este considerat un birocrat cu un stil mai degrabă rigid. Fost director al serviciilor fiscale şi ministru de Finanţe, el o succedă pe Iulia Timoşenko, învinsă în alegerile prezidenţiale, al cărei guvern a fost înlăturat săptămâna trecută, în urma votării unei moţiuni de cenzură în Parlament. Înaintea votului, Azarov a rostit un discurs în faţa deputaţilor, în care a recunoscut că misiunea sa nu va fi uşoară. “Ţara este jefuită, visteriile sunt goale, recesiunea economică continuă. Datoria statului s-a triplat şi bugetul pentru 2010 este inexistent”, a declarat el, promiţând că va stabiliza situaţia din ţară, începând cu acest an, în condiţiile în care Ucraina, fostă republică sovietică, a fost afectată puternic de criza economică mondială.

Parlamentul ucrainean a aprobat şi numirea fostului ambasador al Ucrainei în Rusia, Konstantin Grişcenko, în postul de ministru de Externe şi a lui Mihail Lejel la conducerea Ministerului Apărării. Numirea celor doi este considerată o mişcare surprinzătoare din partea noului preşedinte ucrainean. Anterior, presa de la Kiev a anunţat că noua coaliţie majoritară din Ucraina urma să propună ca Petro Poroşenko să rămână la conducerea diplomaţiei, iar Oleksandr Kuzmuk să preia funcţia de ministru al Apărării. Preşedintele Viktor Ianukovici a trecut, joi, un obstacol major, reuşind să formeze o coaliţie parlamentară la ordinele sale, care l-a numit imediat pe Mikola Azarov la conducerea Guvernului. Într-o ţară obişnuită cu crizele politice prelungite, procesul s-a derulat remarcabil de repede, în numai o jumătate de zi. Acest lucru a fost posibil prin adoptarea unei legi controversate, care simplifică mult procedura de formarea a unei coaliţii parlamentare. Măsura a fost adoptată la iniţiativa noului şef al statului. Legea le dă voie deputaţilor să adere la o alianţă parlamentară în nume personal, ceea ce a permis mai multor deputaţi să se desolidarizeze de linia partidului lor şi să se alieze formaţiunii lui Ianukovici, Partidul Regiunilor. Analiştii cred că, în lipsa acestei norme, Ianukovici ar fi trebuit să se lupte mult timp pentru a obţine o majoritate care să îl susţină, în condiţiile în care adversarul său la alegerile prezidenţiale, fostul premier Iulia Timoşenko, a avertizat că va face totul pentru a-l împiedica.