Milan Kundera, celebrul scriitor ceh, autor al bestseller-ului “Insuportabila uşurătate a fiinţei”, a denunţat, în 1950, la poliţia comunistă cehoslovacă, un student, care, ulterior, a fost condamnat la 22 de ani de închisoare, conform ediţiei de luni a magazinului “Respekt”. În anii \'50, studentul Milan Kundera, în vîrstă de 21 de ani, s-a prezentat la departamentul de poliţie secretă pentru a denunţa o studentă care urma să se întîlnească, în timpul zilei respective, cu un anumit Miroslav Dvorácek, conform declaraţiei autorului articolului din “Respekt”, Adam Hradilek. Dvorácek dezertase din serviciul militar şi se refugiase în Germania, de unde intrase în Cehoslovacia în mod ilegal. A fost arestat la locul întîlnirii şi condamnat la 22 de ani de închisoare. Din închisoare, Dvorácek a fost trimis într-un lagăr de muncă forţată, într-o mină de uraniu, ca mulţi dintre prizonierii politici din acea perioadă. A fost eliberat după 14 ani, în 1963, în momentul în care Milan Kundera publica volumul “Iubiri caraghioase”, romanul care i-a adus scriitorului notorietatea.

Adam Hradilek, autorul articolului, lucrează la Institutul de studiere a regimurilor totalitare. Ocupîndu-se cu gestiunea arhivelor comuniste, a descoperit, din întîmplare, numele lui Kundera, în timp ce răsfoia arhivele legate de declaraţia tinerei care avea o întîlnire stabilită cu Dvorácek. Acesta, un fost pilot ceh, părăsise Cehoslovacia în 1948, după venirea la putere a comuniştilor. În tabăra de refugiaţi de la Munchen, el a fost recrutat de un serviciu de informaţii cehoslovac finanţat de către americani şi trimis înapoi în ţară. Miroslav Dvoracek, în prezent în vîrstă de 80 de ani, locuieşte în Suedia. După ce a fost un comunist convins, Milan Kundera s-a mutat în tabăra reformatorilor, în anii \'60, dar i s-a interzis orice activitate publică după ce Primăvara de la Praga a fost zdrobită de tancurile sovietice, în august 1968. A emigrat în Franţa, în 1975 şi a devenit cetăţean francez în 1981, clădindu-şi o reputaţie literară internaţională. A scris în limba cehă şi în franceză şi printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără “Gluma”, “Ridicole iubiri”, “Insuportabila uşurătate a fiinţei”, “Valsul de adio”, “Cartea rîsului şi a uitării” şi “Lentoarea”.

Milan Kundera refuză de ani de zile orice interviu cu presa şi îşi vizitează ţara din cînd în cînd, incognito. Nu este singurul artist european care se vede chestionat despre trecutul său. Germanul Gunter Grass, care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1999, a fost surpriza verii anului 2006, cînd a mărturisit, în autobiografia “Decojind ceapa”, că s-a înrolat benevol în Waffen SS, la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la vîrsta de 17 ani.