Miliardarul Comănescu vrea o halcă din Aeroportul „Kogălniceanu“

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Atac furibund

Miliardarul Comănescu vrea o halcă din Aeroportul „Kogălniceanu“

Eveniment 25 Septembrie 2014 / 00:00 12504 accesări

COMMENT SAU NO COMMENT Directorul Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu“ (AIMK), Cristian Moldovanu, este ținta unui atac cu repetiție în Justiție, lansat de Gabriel Comănescu, unul dintre potentații ale căror nume sunt strâns legate de Traian Băsescu. Ce are de împărțit Comănescu cu Moldovanu, în condițiile în care patronul GSP este mai cunoscut pentru afacerile din domeniul petrolier decât pentru cele din domeniul aviatic? Este simplu. Printr-una dintre firmele sale, Comănescu ar fi dorit să ofere servicii de taxi aerian pentru gigantul Exxon Mobile, care efectuează în prezent explorări ale zăcămintelor de petrol și gaze naturale în Marea Neagră. În plângerea formulată împotriva lui Moldovanu, reprezentanții firmei lui Comănescu - SC VEGA OFFSHORE SRL - reclamă în principal faptul că li s-a refuzat înființarea unor birouri private în incinta aeroportului, care să deservească elicopterul firmei. Practic, vorbim despre un terminal privat de pasageri. Mai mult, firma acuză că, din cauza acestui refuz al lui Moldovanu, ar fi pierdut contractul cu Exxon. Totodată, Moldovanu este acuzat că ar fi încălcat chiar strategia de dezvoltare a aeroportului pe care îl conduce. Până aici, toate-s bune și frumoase. Pe sistemul „Comănescu este bun, Moldovanu este rău“. Sunt însă unele inadvertențe care ridică semne de întrebare cu privire la cele susținute în plângere de reprezentanții VEGA OFFSHORE. Contactat telefonic, directorul AIMK a refuzat să facă declarații pe marginea subiectului, motivând că pe 6 octombrie se judecă o contestație înaintată de oamenii lui Comănescu împotriva unei ordonanțe din 4 iunie 2014, prin care procurorul de caz a respins plângerea menționată mai sus. El a refuzat să comenteze un atac la persoană extrem de dur lansat de Comănescu în cuvinte pe care tiparul nu le poate reproduce.

ACUZAȚII SUBȚIRI E greu de crezut că Moldovanu ar fi putut pune în pericol în vreun fel șansele firmei lui Comănescu la licitația Exxon. De ce? Pentru simplul fapt că site-ul e-licitație reține că Exxon a stabilit ca termen-limită pentru depunerea ofertelor 16 ianuarie 2013, iar Moldovanu a fost numit ca director al AIMK patru luni și jumătate mai târziu, pe 31 mai 2013, prin Hotărârea nr. 3 a CA al Aeroportului. Nici la capitolul acuzelor lansate privind încălcarea strategiei de dezvoltare a AIMK nu se găsesc argumente pro. În Hotărârea 623/2002, aprobată de Ministerul Transporturilor și publicată în „Monitorul Oficial al României“, nu este trecută la niciun capitol realizarea unui terminal privat de pasageri. Mai multe televiziuni centrale au catalogat ca fiind o petardă întreaga activitate procesuală declanșată de Comănescu. La Realitatea TV, de exemplu, realizatorul Silviu Mănăstire a arătat că niciunul dintre miniștrii de la Transporturi, cu excepția lui Ponta, care a asigurat interimatul pentru o scurtă perioadă, nu a scăpat de telefoanele lui Comănescu pe tema conflictului de la AIMK. Și directorul Antena 3, Mihai Gâdea, a abordat subiectul, evidențiind cum "miliardarul lui Băsescu" a încercat, la „Kogălniceanu“, căpușarea unui "aeroport cu o importantă poziţie strategică militară, care, din 2012, a accesat investiţii pentru modernizare de la UE, de 40 de milioane de euro".

În ediția online a cotidianului „Telegraf“ puteți consulta documentul de numire a directorului AIMK, planul de dezvoltare a aeroportului, aprobat de Ministerul Transporturilor, și lista datelor de depunere a ofertelor pentru achizițiile Exxon.

Relația Comănescu - Băsescu

Tot la Antena 3 a fost prezentat și un scurt istoric al relației dintre Băsescu și Comănescu. "Amândoi provin din Constanţa şi au terminat la o diferenţă de 4 ani, unul de altul, Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân". În 2005, Comănescu avea să-l însoţească pe Traian Băsescu la Moscova, în prima vizită oficială în calitatea sa de preşedinte. Un an mai târziu, Comănescu dă lovitura şi cumpără de la Petrom mai multe platforme petroliere de foraj maritim, cu un credit BCR de 125 milioane de dolari. În 2008, tot în timpul primului mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu, cifra de afaceri a UPETROM Group trece de 400 de milioane de euro. În acelaşi an, pe 16 mai, Traian Băsescu merge la evenimentul de aniversare a "100 de ani în industria de petrol şi gaze naturale", organizat de Upetrom. Doi ani mai târziu, în al doilea mandat prezidenţial, afacerile explodează. Comănescu ajunge la 600 de milioane de euro cu firmele sale, iar în 2011 GSP este pe locul 2 în topul Deloitte pentru Europa Centrală, după rata creşterii cifrei de afaceri. În 2012 GSP intră pe piaţa din Marea Nordului", spun jurnaliștii Antena 3.



12