Trei militari americani au fost acuzaţi de crimă cu premeditare după ce au ucis trei deţinuţi, la nord de Bagdad şi apoi şi-au ameninţat cu moartea un coleg, în cazul în care acesta ar fi dezvăluit incidentul, a anunţat armata americană. Cei trei acuzaţi sînt sergentul Raymons Girouard şi militarii William Hunsaker şi Corey Clagett, potrivit actului de acuzare furnizat oficialilor de la Pentagon. Crima cu premeditare poate fi sancţionată cu pedeapsa cu moartea în Statele Unite. Cei trei sînt inculpaţi pentru că au permis să fugă unui grup de trei persoane deţinute în timpul raidului, pentru a le putea împuşca. Acuzaţiile intervin într-un moment în care armata Statelor Unite continuă să investigheze alte cazuri de presupuse abuzuri comise de militarii americani, inclusiv uciderea, în luna noiembrie, a 24 de civili neînarmaţi, în oraşul Haditha.

Sergentul Raymons Girouard este cercetat pentru 11 capete de acuzare, printre care crimă cu premeditare, complot şi proferare de ameninţări. Împotriva lui Corey Clagett există şase capete de acuzare, iar în cazul lui William Hunsaker, procurorii au formulat opt capete de acuzare. Militarii se află în arest, în Kuweit, în aşteptarea unei audieri care să stabilească dacă vor fi judecaţi în faţa Curţii Marţiale. Tentativa de omor şi complotul sînt sancţionate cu închisoare pe viaţă, în timp ce pentru proferarea de ameninţări, pedeapsa ar putea fi de cinci ani de închisoare. Incidentul s-a produs pe data de 9 mai, în timpul unui raid la o presupusă tabără de antrenament a insurgenţilor, în apropiere de Thar Thar Lake, din sud-vestul localităţii Tikrit, unde, potrivit armatei, au fost arestate peste 200 de persoane, la o fostă fabrică de substanţe chimice.

Pe de altă parte, Rusia a cerut eliberarea imediată a celor patru diplomaţi ruşi răpiţi în Irak, într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, difuzat la scurt timp de la revendicarea răpirii. Consiliul Shura al Mujahedinilor, dominat de organizaţia al-Qaida, a revendicat răpirea a patru diplomaţi ruşi în Irak şi a acordat autorităţilor de la Moscova termen de 48 de ore pentru a-şi retrage trupele din Cecenia.

Atentate separate in Irak

Şase persoane au fost ucise şi alte 28 rănite, după ce o bombă a explodat în apropierea unei pieţe aglomerate din districtul al-Jihad, din Bagdad. Victimele se pare că erau civili, pentru că la acea oră, în zonă nu se aflau trupe irakiene sau ale forţei multinaţionale. Explozia este ultima dintr-o serie de atacuri ce au vizat, în ultimele zile, capitala irakiană, în ciuda măsurilor sporite de securitate în care sînt implicaţi peste 40.000 de militari americani şi irakieni.

Un atac mai puţin obişnuit a avut loc şi la Basra, unde un atentator sinucigaş s-a aruncat în aer într-un azil de bătrîni. Două bătrîne au fost ucise şi alte trei au fost rănite. Premierul Nuri al-Maliki a decretat, luna trecută, starea de urgenţă la Basra, ca urmare a înmulţirii numărului de acte de violenţă în acest oraş şiit.

Retragerea trupelor nipone

Japonia a decis să îşi retragă trupele din Irak, a anunţat, marţi, premierul Junichiro Koizumi, punînd capăt celei mai riscante şi ambiţioase misiuni militare nipone în străinătate, după cel de al doilea război mondial. Japonia a avut aproximativ 550 de infanterişti la Samawa, în sudul Irakului, pentru o misiune necombatantă ce a început în luna februarie 2004. Decizia survine la o zi după ce premierul al-Maliki a anunţat că forţele irakiene plănuiesc să preia responsabilitatea securităţii provinciei sudice Muthanna, unde trupele britanice conduc un contingent multinaţional din care fac parte şi trupele japoneze.

Misiunea japoneză din Irak, un simbol al dorinţei ţării de a-şi ajuta cel mai apropiat aliat, Statele Unite şi de a-şi asuma un rol mai important în securitatea mondială, a fost apreciată la Washington, dar destul de criticată pe plan intern.

Activitatea lor fiind limitată de constituţia pacifistă a ţării, trupele nipone au lucrat la proiecte umanitare şi de reconstrucţie şi s-au bazat pe trupele britanice şi australiene pentru protecţie.

Verdict în luna septembrie

Verdictul în procesul fostului preşedinte irakian, Saddam Hussein şi a şapte dintre colaboratorii săi ar putea fi pronunţat la jumătatea lunii septembrie, a declarat un oficial american de pe lîngă Înaltul Tribunal Penal de la Bagdad. După pledoariile apărării, la 10 iulie, Curtea va suspenda audierile, timp de 60 de zile, iar verdictul ar putea fi pronunţat spre jumătatea lunii septembrie. Cei ce vor fi condamnaţi la pedeapsa capitală şi la detenţie pe viaţă vor avea automat dreptul de a face apel şi Curtea îşi va rezerva timpul pe care îl consideră necesar pentru a decide asupra apelului. Pentru a fi aprobate, ambele pedepse trebuie votate de majoritatea celor cinci judecători ce alcătuiesc Curtea.

Şi fostul preşedinte al Tribunalului Revoluţionar, care a condamnat la moarte cei 148 de locuitori din Dujail, în urma unui atac asupra convoiului prezidenţial, în 1982, ar putea fi şi el condamnat la moarte, chiar dacă procurorul general nu a cerut această pedeapsă în cazul său. Procurorul general Jaafar al-Mussawi nu a cerut pedeapsa capitală la finalul rechizitoriului decît în cazul lui Saddam Hussein, a fratelui său vitreg, Barzan al-Tikriti şi al fostului vicepreşedinte, Taha Yassin Ramadan.