Liberalii au decis să-l mandateze pe ministrul Apărării să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Ţării retragerea trupelor româneşti din Irak. Modul în care preşedintele PNL, premierul Tăriceanu, a pus pe tapet această problemă a aruncat în aer întreaga ţară. Preşedintele Băsescu consideră decizia PNL “un atentat grosolan la interesul naţional al României” şi regretă, din nou, că l-a numit pe Tăriceanu în funcţia de premier. Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, l-a rugat pe premier să aibă o reacţie publică faţă de posibila decredibilizare a politicii externe: “Nu aş dori ca politica externă românească să fie pusă la îndoială sub aspectul constanţei şi credibilităţii ei. Sper ca această poziţie să vină la timp, înainte ca ministrul de Externe să îşi reconsidere poziţia în Executiv”. Dacă PD cataloghează iniţiativa liberalilor o gravă încălcare a protocolului Alianţei şi o “lipsă de respect”, celelalte partide salută decizia PNL, dar atrag atenţia că ele au propus de mult retragerea trupelor din anumite zone fierbinţi. Mai rezervate, alte formaţiuni politice nu exclud ca la mijloc să fie vorba doar de un joc de interese, prin care angajamentele internaţionale şi politica externă tind să se transforme în şantaj politic ieftin.

“Prezenţa trupelor în Irak este nepopulară”

Lupta între cele două Palate a început pe faţă. Tonul l-a dat premierul Tăriceanu, care, sătul să fie ţinta săgeţilor aruncate de la Cotroceni, s-a aruncat în cursă. Dacă Băsescu a plîns la aducerea în ţară a sicriului militarului constănţean Gheorghiţă Drăguşanu, acum, Tăriceanu se arată îngrijorat de vieţilor românilor "care rămîn mutilaţi, invalizi pe viaţă". Tăriceanu a anunţat ieri că Biroul Permanent al PNL a decis să îl mandateze pe ministrul Apărării să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) retragerea trupelor româneşti din Irak. Este o mişcare politică prin care s-a vrut ca Băsescu să fie prins în ofsaid, mai ales că a declarat de nenumărate ori că ţara noastră nu se retrage. Decizia liberalilor încearcă să-i forţeze cumva mîna lui Băsescu, care, la începutul anului, i-a asigurat pe ambasadorii acreditaţi la Bucureşti că ţara noastră îşi va menţine toate angajamentele şi că nu va diminua participarea în Irak, Afganistan şi Balcanii de Vest. El a subliniat că trupele româneşti vor rămîne în Irak pînă cînd Guvernul irakian va solicita României retragerea acestora. Evident, nu ştia ce-i pregăteşte Tăriceanu. De fapt, problema este modul în care liberalii şi-au pus pe tapet iniţiativa. Tăriceanu a spus că o astfel de decizie nu trebuie să fie surprinzătoare, pentru că “prezenţa trupelor în Irak este nepopulară”. Întrebat dacă liberalii s-au consultat cu şeful statului, Tăriceanu a arătat că acesta va fi informat, la fel ca şi partea americană. Liberalii susţin că au luat această decizie avînd în vedere tendinţa celorlalte ţări europene şi, în plus, retragerea trupelor româneşti ar duce la o economie de 90 de milioane de dolari. În Prezent, în Irak se află 890 de militari români. Conform ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, nu există ţară cu trupe în Irak care să nu aibă şi un calendar de retragere.

Băsescu: "Atentat grosolan la interesul naţional al României"

Preşedintele PD, Emil Boc, a atacat vehement declaraţiile premierului, considerînd că acestea reprezintă o gravă încălcare a protocolului Alianţei şi o "lipsă de respect": “O asemenea decizie nu se ia în forul unui partid, căci arunci în aer cancelariile partenerilor din NATO”. Supărat foc, Boc a susţinut că declaraţia lui Tăriceanu "este departe de ceea ce ar trebui să reprezinte o declaraţie a unui om politic responsabil. Raţionamentele care au stat la baza acestei declaraţii sînt cel mult de natură populistă". La rîndul lui, ministrul de Externe, Răzvan Ungureanu, a apreciat că "propunerile de politică externă nu pot fi înaintate fără consultarea tuturor instituţiilor implicate". Ministrul a precizat că a discutat cu premierul şi că ar fi preferat ca MAE să fi fost solicitat, înainte de anunţarea propunerii, să evalueze implicaţiile asupra imaginii politicii externe. El consideră că politica externă a României are nevoie de fermitate şi l-a rugat pe premier să aibă o reacţie publică faţă de posibila decredibilizare a politicii externe româneşti: "Nu aş dori ca politica externă românească să fie pusă la îndoială sub aspectul constanţei şi credibilităţii ei. Sper ca această poziţie să vină la timp, înainte ca ministrul de Externe să îşi reconsidere poziţia în Executiv".

Preşedintele Băsescu nu a dat ochii cu Tăriceanu, dar a remis un comunicat prin care transmite că el consideră inacceptabilă maniera în care primul-ministru şi ministrul Apărării şi-au prezentat opiniile privind prezenţa militară românească în Irak. Şeful statului afirmă că România trebuie să-şi respecte angajamentele internaţionale în domeniul securităţii, asumate în cadrul ONU, NATO, UE şi în coaliţiile internaţionale din care face parte. "Orice decizie în probleme de securitate naţională trebuie luată în urma unui proces prealabil de consultări între instituţiile statului român cu atribuţii în domeniu şi prin consultarea partenerilor externi", se arată în comunicat. După cîteva ore, şeful statului a apărut la o emisiune televizată şi a atacat virulent decizia liberalilor, considerînd că aceasta reprezintă "un atentat grosolan la interesul naţional al României". El a susţinut încă o dată că regretă foarte mult numirea lui Tăriceanu în funcţia de premier: "Nu i-am cunoscut aplecarea către grupurile din PNL, cu Patriciu, cu Bogdan Olteanu, cu Vlădescu. Toate grupurile astea care îşi transferă foarte mult influenţa în zona intereselor economice". Băsescu nu a crezut că Tăriceanu va renunţa la parteneriatul cu el şi s-a declarat dezamăgit că, "din păcate, nu îşi face treaba ca prim-ministru". El a precizat că, timp de patru ore, a avut convorbiri telefonice cu cancelariile internaţionale, pentru a explica că propunerea făcută de liberali nu reprezintă o decizie a României. În replică, Tăriceanu a afirmat că reacţia lui Băsescu este exagerată.

Şeful statului a anunţat că a convocat CSAT pentru astăzi, iar aseară tîrziu, i-a chemat la Cotroceni pe toţi miniştrii PD.

„Prezenţa trupelor în Irak nu poate fi obiectul jocului politic dintre două palate”

Reacţiile au fost pe măsură. Cei mai mulţi analişti, jurnalişti, oameni politici, comentatori sînt de părere că este evident că decizia se bazează doar pe lupta politică dintre premier şi preşedinte. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că trebuie stabilit un calendar clar de retragere a trupelor româneşti din Irak, dar că acest obiectiv nu ar trebui să fie un mijloc de şantaj politic: " O temă de politică externă cum este prezenţa trupelor româneşti în Irak nu poate fi obiectul jocului politic dintre două palate, indiferent care ar fi acelea. Aici nu sînt ambiţiile politicianiste ale unuia sau altuia, ci e în joc credibilitatea României ca stat membru NATO”. Vicepreşedintele Comisiei de apărare a Camerei, deputatul PSD Marian Săniuţă, a declarat că tinde să creadă că solicitarea PNL a fost făcută „sub imperiul unui joc politic”, iar secretarul Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, deputatul PSD Ion Stan, a declarat că, omeneşte vorbind, ar fi de acord cu solicitarea de retragere a trupelor româneşti din Irak şi din alte teatre de operaţiuni, dar că orice decizie în acest sens trebuie luată cu respectarea procedurile legale existente, la solicitarea preşedintelui, adresată Parlamentului. PRM este partizanul retragerii imediate şi necondiţionate a tuturor trupelor din afara ţării. Senatorul PC Sabin Cutaş a anunţat că partidul său susţine propunerea liberalilor, cu menţiunea că PC ar fi propus retragerea trupelor din Irak încă din momentul în care au fost răpiţi în Irak cei trei ziarişti români. "UDMR susţine retragerea trupelor româneşti din Irak", a declarat şi deputatul UDMR Kelemen Hunor, care a precizat că liderul Uniunii a aflat de decizia liberalilor în acest sens de la premierul Tăriceanu, înaintea anunţului oficial al PNL. El a precizat că preşedintele UDMR Marko Bela a avut o discuţie cu liderul PNL înainte de anunţul public al liberalilor pe tema retragerii trupelor din Irak.

Ambasadorul SUA la Bucureşti, surprins...

Deşi premierul a susţinut că s-a consultat cu reprezentanţii britanici, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Robin Barnett, afirmă că instituţia sa nu a fost înştiinţată despre propunerea ministrului Apărării privind retragerea trupelor româneşti din Irak şi aşteaptă "lămuriri urgente": "Înţelegem că desfăşurarea trupelor române în Irak reprezintă un subiect pentru care decizia revine CSAT şi că nu a fost luată încă nici o decizie privind viitorul prezenţei româneşti în zonă". La rîndul său, ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman, s-a declarat surprins de propunere, adăugînd că SUA au încredere că România, unul dintre cei mai apreciaţi şi de încredere parteneri, va continua să lucreze "îndeaproape" în probleme comune, inclusiv în Irak şi în războiul global împotriva terorismului. El s-a arătat surprins de propunerea ministrului Apărării privind retragerea trupelor româneşti din Irak: "Impresia mea este că nu toate părţile relevante din România sau din afara României au fost consultate înainte ca această propunere să fie anunţată".