De cînd s-a împăcat cu Zanfir Iorguş, pe care l-a făcut zdrenţe în campania electorală din vara anului trecut, Ion Mincă, liderul PC Constanţa, şi-a pierdut “obiectul muncii”. În perioada cînd îl toca sistematic era un fel de vedetă a Mangaliei, oraşul său de reşedinţă. Seara, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, mangalioţii butonau pe OTV şi răsfoiau cu nesaţ ziarele de scandal. Oare ce dezvăluiri a mai făcut Mincă? După aceea, ghiftuiţi de declaraţiile şocante ale fostului peremist, mangalioţii dădeau buzna în stradă ca să vadă cît de pămîntiu este la faţă Zanfir Iorguş. Unii îi luau pulsul şi îl udau cu apă plată. Au fost şi dintre cei care l-au încurajat: ”Lasă, bre, că trece.” Ajunsese fostul primar personaj de serial! Mai ales cînd a intrat în scenă şi finul cel rău… A fost, cu siguranţă şi îndreptăţită mîndrie patriotică, perioada de aur suflat a marelui conducător conservator. De ce să nu recunoaştem, căderea lui Iorguş de pe tronul Primăriei Mangalia i se datorează şi lui Mincă, după cum, de altfel, am mai scris. Cît timp, animat de anumite idealuri personale care nu-i dădeau pace, s-a luat la trîntă cu personajul menţionat, Mincă s-a aflat în centrul atenţiei opiniei publice. Nu ca un politician veritabil, ci ca unul care avea foarte multe poliţe de plătit. Cruciada personală a lui Mincă şi-a atins scopul. Mitul fostului primar s-a destrămat ca o pereche de şosete croşetate în dorul lelii. Nu ştiu dacă, la această oră, trezit din mahmureala succeselor ocazionale, Ion Mincă mai este atît de fericit că l-a doborît la pămînt pe “uriaşul” Iorguş. Din cîte constat, calculele făcute de el în tîrg nu se potrivesc cu cele din Primărie, unde Tusac nu este ca Iorguş. Poate de aceea, copleşit de remuşcări, s-a gîndit să întoarcă foaia de plăcintă politică, plîngînd în hohote în braţele fostului său adversar închipuit. În definitiv, la alegerile locale, Mincă nu a candidat, ceea l-ar putea determina să-şi pună cenuşă în cap pe cunoscutul refren “Zanfire, să ne ierţi…”, gradul de alcoolemie urmînd a fi determinat de organele în vigoare. E drept, toată tevatura din acea perioadă a scos partidul său de la naftalină. O vreme, Partidul Conservator a pîlpîit sub streaşina politichiei locale. De cînd s-a împăcat cu Zanfir Iorguş, domnul Mincă şi-a pierdut “obiectul de activitate”. A intrat într-un prelungit anonimat. Chiar dacă a mutat tunurile într-o altă direcţie, bătălia cu Claudiu Tusac l-a băgat definitiv în ceaţă. Mă tem că, de data aceasta, a căzut ca musca în lapte într-un conflict care îl priveşte doar pe Iorguş. Multe şi încurcate sînt căile politichiei! Anul trecut, Iorguş l-a săltat în top, acum, surprinzător, l-a săpat! Ion Mincă este primul învins al războiului de doi lei declanşat de pedelişti în Consiliul Local Mangalia. Şi-a pierdut insigna de brigadier în lupta împotriva corupţiei la Mangalia, a rămas cu buza umflată în preajma fotoliului de viceprimar, partidul său a intrat într-o eclipsă totală de soare, motiv pentru care PSD nu-şi pierde vremea cu el ca aliat. Văd că domnia sa a reluat tema bocetelor pe seama indiferenţei cu care este tratat Partidul Conservator în teritoriu. Degeaba sughiţă Mincă, îmbrăcat în cămăşuţa sa populară primită de la Elena Udrea, pe motiv că se simte prea mic pentru un război atît de mare! Şi-a făcut-o cu mînuţa lui sau cu cele două… Culmea tupeului conservator, unicat în felul său, dumnealui sare la jugulara lui Tusac şi se plînge că alianţa PSD - PC nu funcţionează la nivel local! E tare domnul Mincă, cel care de şoricei nu are frică! Păi, domnule Mincă, Tusac este al pesediştilor şi nu al pedeliştilor lui Iorguş, cu care dumneata combaţi în Consiliul Local! Sînt cîteva mici diferenţe de identitate şi doctrină politică. Chestie de nuanţă. În opinia mea, Ion Mincă ar fi avut mult mai multe de cîştigat de pe urma respectării protocolului cu PSD. În definitiv, ce vrea domnia sa? Cu o mînă să înfigă cuţitul în spatele lui Tusac şi cu cealaltă mînă să se îmbrăţişeze cu fraţii pesedişti? O fi ea politica o curvă, dar nici chiar aşa!