SUA nu au ajuns la un acord cu Rusia pentru depăşirea crizei din Ucraina, declară un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat, contrazicându-l pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „Nu s-a ajuns la niciun acord şi nu se va ajunge niciodată fără o implicare directă a Guvernului ucrainean“, a afirmat oficialul american. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că Statele Unite şi Rusia au convenit să ajute Ucraina să pună în aplicare acordurile semnate la Kiev pe 21 februarie. Fosta Administraţie pro-rusă de la Kiev şi liderii pro-europeni au semnat, pe 21 februarie, acorduri care îi permiteau preşedintelui Viktor Ianukovici să rămână temporar în funcţie. În cadrul lor, Parlamentul ucrainean a reintrodus Constituţia din 2004, diminuând atribuţiile preşedintelui. Însă, a doua zi, Ianukovici a fost demis de Parlament, iar acum se află în Rusia. Pe numele lui există un mandat internaţional de arestare emis de noile autorităţi de la Kiev. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a părăsit, miercuri seară, sediul Ministerului francez de Externe fără a se întâlni cu omologul său ucrainean, Andrei Deşciţa, anunţă surse diplomatice citate de AFP.

CONTROL PARŢIAL ÎN CRIMEEA Forţele ruse au preluat controlul parţial asupra a două baze de lansare a rachetelor din Crimeea, blocând accesul într-una dintre acestea, unde se află rachete, au declarat, ieri, surse militare ucrainene. La Fiolent, în apropiere de Sevastopol, şi la Eupatoria, în vestul peninsulei Crimeea, operaţiunea a avut loc fără focuri de armă, dar reprezintă o amplificare a tensiunilor în confruntarea dintre forţele ruse şi cele ucrainene din regiune. Până acum, soldaţii ruşi încercuiau bazele ucrainene fără a intra în ele.

Crimeea se află, practic, de câteva zile sub controlul forţelor ruse. Preşedintele Vladimir Putin a dezminţit însă prezenţa armatei ruse în regiune, făcând referire la... grupuri de autoapărare, explicând că ”oricine poate obţine cu uşurinţă uniforme ale armatei ruse”. Pe de altă parte, oficiali din Statul Major al armatei ucrainene au declarat că forţele ruse mobilizate în Crimeea nu fac parte doar din Flota rusă a Mării Negre, ci şi din unităţile aflate în Cecenia sau în regiunea Krasnodar, de pe coasta rusă a Mării Negre.

Fostul secretar de Stat american Hillary Clinton a comparat intervenţia rusă în Crimeea cu invaziile naziste practicate de Adolf Hitler, la sfârşitul anilor ’30, în ţări europene, inclusiv în România, conform unui interviu acordat publicaţiei americane ”Press Telegram”. ”Dacă aceste operaţiuni vă par cunoscute, acest lucru se întâmplă pentru că Hitler proceda la fel la sfârşitul anilor ’30. Despre toţi germanii, etnicii germani, care erau în ţări precum Cehoslovacia, România şi alte locuri, Hitler spunea că nu sunt trataţi cum ar trebui, că trebuie să meargă să îi protejeze. Când preşedintele rus se gândeşte la Ucraina, el o consideră parte a Rusiei”, a explicat Hillary Clinton.

AVIOANE RUSEŞTI ÎN ARMENIA Rusia a trimis mai multe avioane de vânătoare MiG-29 la baza aeriană Erebuni din Armenia, a anunţat un oficial militar rus. Anterior, Rusia a trimis la baza aeriană rusă de la Erebuni, în apropiere de Erevan, cel puţin 16 avioane MiG-29 Fulcrum, în cadrul acordului de cooperare în domeniul apărării încheiat de statele din Comunitatea Statelor Independente. Rusia are o bază aeriană în fostul aeroport civil din Erebuni din 1995.

SECURITATE NUCLEARĂ Ucraina a decis să consolideze măsurile de securitate la instalaţiile nucleare, din cauza ameninţării forţelor ruse pe teritoriul ţării, a anunţat ambasadorul ucrainean la Viena, într-o scrisoare adresată Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Igor Prokopciuk i-a cerut lui Yukiya Amano să ridice de urgenţă problema securităţii nucleare pe lângă autorităţile ruse.

Ucraina vrea să rezolve paşnic criza cu Rusia, a afirmat miercuri, la Paris, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deşciţa, după ce a fost primit de omologul său francez, Laurent Fabius. ”Nu vom declara război ruşilor, dar ce fac ei este nu este acceptabil. Este invazia unei ţări de către alta”, declarase anterior Fabius.

Tot ieri, Alianţa Nord-Atlantică a decis intensificarea cooperării cu Ucraina şi suspendarea unor iniţiative comune cu Rusia. ”Aceste măsuri transmit un mesaj clar Rusiei - acela că trebuie să detensioneze situaţia din Ucraina”, a declarat Rasmussen după reuniunea NATO - Rusia desfăşurată la Bruxelles.

MISIUNE OSCE 35 de observatori militari neînarmaţi, provenind din 18 state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), sunt trimişi într-o misiune solicitată de Ucraina, în perioada 5-12 martie. Până în prezent, 18 state OSCE au anunţat că participă la misiune, inclusiv SUA, Franţa, Germania, Canada sau Marea Britanie. Rusia şi-a exprimat îndoiala cu privire la eficienţa unei asemenea misiuni, evocând ”precedentul Misiunii OSCE în Osetia de Sud, care nu a ajutat, ci a agravat situaţia”.

Lunetiştii care au tras în protestatarii şi poliţiştii din Kiev au fost angajaţi de liderii din Maidan, se arată într-o convorbire telefonică înregistrată între şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi ministrul de Externe estonian, Urmas Paet. ”Acum este din ce în ce mai clar că în spatele lunetiştilor nu era Ianukovici, ci era cineva din noua coaliţie”, spune Paet. ”Cred că ar trebui să investigăm. N-am auzit aşa ceva până acum, este foarte interesant”, a răspuns Ashton. Conversaţia a avut loc după ce ministrul de Externe estonian a vizitat Kievul la 25 februarie, în momentul în care confruntările dintre protestatarii pro-europeni şi forţele de securitate ajunseseră la apogeu. Paet a precizat că a vorbit cu un medic, Olga Bogomolets, din Kiev, care i-a spus că lunetiştii au tras atât în protestatari, cât şi în poliţişti. La aflarea acestei veşti, Ashton a reacţionat spunând: ”Ei bine, aşa ceva este teribil”. Diplomatul baltic a continuat: ”Când mi-a arătat poze, medicul a spus că, din experienţa sa, este vorba de aceiaşi autori, acelaşi tip de glonţ şi este de neînţeles cum de noua coaliţie nu vrea să ancheteze ce s-a întâmplat cu exactitate”. Se presupune că înregistrarea telefonică a fost efectuată şi publicată pe internet de ofiţerii serviciului de securitate ucrainean, loiali fostului preşedinte Viktor Ianukovici.

AVERI BLOCATE UE va bloca, începând de azi, averi aflate pe teritoriul său aparţinând unui număr de 18 foşti oficiali ucraineni implicaţi în violenţele de la Kiev, din februarie. Lista cu nume va fi publicată astăzi în „Jurnalul Oficial al UE“, înaintea unui summit extraordinar, la Bruxelles, consacrat crizei ucrainene. UE concretizează astfel decizia adoptată la 20 februarie de a aplica sancţiuni ţintite persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului, violenţe şi o utilizare excesivă a forţei, în urma confruntărilor soldate cu zeci de morţi şi sute de răniţi la Kiev. Iniţial, aceste sancţiuni vor consta doar în blocarea averilor şi nu în interdicţia acordării de vize de călătorie în UE, cum se preconiza la început.

SANCŢIUNI RUSEŞTI PENTRU OCCIDENT Senatorii ruşi lucrează la un proiect de lege care să permită confiscarea bunurilor firmelor europene şi americane, în cazul în care sunt impuse sancţiuni Rusiei, din cauza confruntării în Ucraina, a anunţat, ieri, senatorul rus Andrei Klişas. El a anunţat că, pentru moment, juriştii studiază în mod atent problema constituţionalităţii confiscării unor active şi conturi ale unor firme străine şi persoane fizice. ”Dar, în tot cazul, nu ne îndoim că acest lucru nu corespunde normelor europene. Este suficient să ne amintim exemplul Ciprului, când confiscarea a devenit una dintre condiţiile acordării unui ajutor de către UE ţării”, a spus el. Klişas nu a oferit detalii despre acest proiect de lege, dar a apreciat că orice sancţiune trebuie să fie reciprocă. Un consilier de la Kremlin, Serghei Glaziev, a declarat marţi că Rusia îşi va reduce la zero dependenţa economică faţă de SUA dacă Washingtonul îi va impune sancţiuni din cauza situaţiei din Ucraina şi a avertizat că acest lucru va conduce la un crah al sistemului financiar american. El a evocat atât posibilitatea utilizării altor valute decât dolarul, cât şi cea de a nu rambursa împrumuturi contractate la bănci americane. O sursă de la Kremlin a anunţat, totuşi, că Glaziev şi-a exprimat opinia personală şi că nu este vorba despre poziţia oficială a Kremlinului.

PLAN DE AJUTOR CE a prezentat, ieri, un plan de ajutorare în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro pentru Ucraina, cu o zi înaintea summitului extraordinar pe tema crizei din această fostă republică sovietică. În total, pachetul ar putea aduce o susţinere de cel puţin 11 miliarde de euro în următorii doi ani, sumă provenind de la bugetul UE şi al instituţiilor financiare europene, a declarat preşedintele CE, José Manuel Barroso. Între altele, este vorba despre 1,6 miliarde de euro ca împrumuturi, 1,4 miliarde de euro donaţii, dintre care 600 de milioane în următorii doi ani, şi trei miliarde din partea Băncii Europene pentru Investiţii (BEI). De asemenea, CE speră să deblocheze cinci miliarde de euro prin Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ea va mobiliza 250 de milioane de euro din fonduri alocate politicii de vecinătate, în vederea unor împrumuturi de 2,5 miliarde de euro.

PORTIŢĂ DE IEŞIRE SUA, în timp ce cresc presiunea asupra Rusiei, vor să-i ofere lui Vladimir Putin, în cooperare cu aliaţii europeni, o portiţă de ieşire din criza ucraineană, a anunţat, marţi, un oficial de rang înalt al Casei Albe. Ideea, menţionată sâmbătă de preşedintele Obama într-o conversaţie telefonică cu omologul său rus, este de a răspunde punct cu punct îngrijorărilor formulate de Moscova pe tema situaţiei din Ucraina. Obama a evocat această idee, marţi, într-o conversaţie telefonică cu cancelarul german, Angela Merkel, potrivit acestui oficial, care a subliniat importanţa legăturilor diplomatice şi economice dintre Germania şi Rusia în vederea facilitării dialogului. Obama şi Merkel au discutat pe marginea importanţei unei detensionări prin trimiterea unor observatori internaţionali şi lansarea unui dialog între Moscova şi Kiev. Detensionarea situaţiei include retragerea militarilor ruşi la bazele lor din Crimeea. În plus, problema privind legitimitatea Guvernului interimar de la Kiev, nerecunoscut de Putin, va fi rezolvată prin alegerile din mai, a subliniat el. În paralel, SUA vor continua să sporească presiunile asupra Rusiei prin intermediul unor sancţiuni economice, a subliniat acest oficial, avertizând în privinţa unor consecinţe mai severe dacă mişcările de trupe ruse se vor extinde în estul Ucrainei. Oficialul a apreciat că economia Rusiei este fragilă şi suferă în urma sancţiunilor adoptate. Marţi, preşedintele Obama a respins declaraţiile lui Putin cu privire la situaţia din Crimeea. Totuşi, preşedintele SUA a sugerat că lasă o portiţă deschisă pentru o soluţie diplomatică şi a menţionat că deţine informaţii potrivit cărora preşedintele Putin îşi alocă timp pentru a reflecta la ceea ce se întâmplă.

Ieri, SUA au decis să intensifice antrenamentele aeriene comune cu Polonia şi să-şi sporească participarea la protejarea spaţiului aerian al statelor baltice, a anunţat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel. Aceste măsuri vizează, în opinia Washingtonului, să ofere asigurări în domeniul securităţii aliaţilor săi est-europeni din cadrul NATO, care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele la adresa securităţii lor din partea acţiunilor militare ruse în Ucraina.