Lansarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost considerată de primarii din mediul rural o oportunitate pentru a dezvolta infrastructura localităţilor, în condiţiile în care foarte multe dintre acestea sufereau din punctul de vedere al dotărilor de bază. “Mulţi dintre noi ne gîndim să facem proiecte prin care să atragem investitori, însă nu avem infrastructura de bază pusă la punct. De aceea încercăm să profităm de toate oportunităţile care ni se oferă“, a declarat primarul comunei Comuna, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Mariana Gîju. După o aşteptare de şase luni în care au fost evaluate proiectele depuse pe măsura 322 în sesiunea noiembrie - decembrie, la sfîrşitul lunii mai s-au văzut rezultatele evaluării. Criteriile de selecţie au stîrnit nemulţumiri în rîndul primarilor, care au depus eforturi considerabile pentru ca proiectele să întrunească un punctaj cît mai bun. Pentru finanţare au fost aprobate doar proiectele care au obţinut peste 80 de puncte, iar unul dintre criteriile principale de departajare vizează gradul de sărăcie a comunelor. “Nu este vina noastră că nu sîntem o comună săracă. Ar trebui să ne simţim vinovaţi pentru faptul că ne-am luptat şi am beneficiat de fonduri SAPARD şi am dezvoltat comunele? Mi se par absurde cîteva dintre criteriile impuse. Toată lumea ar trebui să aibă şanse egale, atît timp cît încearcă să atragă fonduri pentru dezvoltarea comunei pe care o reprezintă. Prin acest criteriu am pierdut 10 puncte“, a declarat primarul comunei Valu lui Traian, Florin Mitroi, membru al ACoR. “Acest program, prin măsura 322, are un impact semnificativ în dezvoltarea satelor româneşti în perioada 2007-2013. Este singurul program major de investiţii în infrastructura rurală pînă în 2013. De aceea, valoarea proiectelor eligibile, cu peste 50 de puncte, depăşeşte cu 70% întreaga sumă pusă la dispoziţie de UE pentru această măsură. Este prima măsură care ar putea atrage toate fondurile alocate de UE. Primarii şi-au făcut datoria de a elabora proiecte şi au cheltuit sume imense din bugetele proprii pentru studiile de fezabilitate. Cu toate acestea, din cauza punctajului foarte strict, care nu putea fi îndeplinit de multe comune, pentru regiunea de sud-est nu au fost acceptate pentru finanţare decît două proiecte, din judeţul Galaţi. Abia după ce s-a revenit asupra punctajului şi s-a acordat o şansă şi proiectelor cu 75 de puncte, regiunea noastră a mai cîştigat patru proiecte“, a declarat Mariana Gîju.

ACoR cere sistarea unei noi sesiuni de depunere de proiecte

Nemulţumită de criterii şi de faptul că foarte multe proiecte au fost puse pe lista de aşteptare cu toate că îndepliniseră un punctaj ridicat, ACoR a depus la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) un protest prin care cere sistarea măsurii 322 pînă la rezolvarea problemelor cu finanţarea proiectelor depuse pînă în prezent. “Ne referim la proiectele depuse în sesiunea noiembrie-decembrie 2008, cînd au fost declarate eligibile şi cu sursă de finanţare în primă fază doar acele proiecte care au totalizat 80 de puncte. Nu este vorba numai de regiunea de sud-est, ci şi de regiunea de sud-vest sau cea de sud, unde numărul proiectele finanţate este cu 60% mai mic decît în regiunea de nord-est. Solicităm finanţarea tuturor proiectelor depuse care au totalizat 60, 65 şi 70 de puncte. În acest fel nu facem altceva decît să demonstrăm că administraţia publică locală din mediul rural este capabilă să acceseze fonduri europene“, a mai spus Gîju. Conform afirmaţiilor liderului ACoR, statisticile arată că, pînă acum, unele regiuni au cîştigat 220 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, iar altele, doar 35 miliarde euro. “Vă daţi seama ce decalaj ar rămîne între regiunile ţării dacă s-ar respecta programul MAPDR? Aceasta este o cerinţă a tuturor celor 41 de filiale judeţene ale ACoR. Pe masa ministrului MAPDR şi a primului ministru au ajuns proteste adresate de mai multe judeţe, printre care Constanţa, Tulcea şi Prahova“, a precizat Gîju. La MAPDR a ajuns zilele trecute şi o adresă din partea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), care solicită analizarea şi dispunerea eliminării sesiunilor de depunere cu termen a proiectelor şi introducerea sistemului de cerere de proiecte deschisă, cu depunere continuă, creînd-se în acest mod cadrul necesar unei concurenţe corecte, în condiţii bugetare austere. “Vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi, pînă la introducerea sistemului de cerere deschisă, suspendarea lansărilor altor sesiuni de proiecte, pînă la epuizarea finanţării celor 395 de proiecte raportate din sesiunea noiembrie - decembrie 2009“, se arată în documentul amintit. Directorul coordonator al UNCJR, Sevil Sumanariu, a declarat că, din judeţul Constanţa, au fost depuse în sesiunea noiembrie-decembrie 33 de proiecte, dintre care patru au fost declarate neeligibile, unul singur a fost finanţat, iar alte 28 au fost reportate. “Dacă se deschide o nouă sesiune de depunere, cele 28 de primării nu mai au nicio şansă să primească finanţare pentru proiectele depuse, pentru că vor fi întotodeauna în urma proiectelor care au obţinut un punctaj mai mare“, a declarat Sevil Sumanariu.