Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu va avea bani atît timp cît cheltuielile bugetare vor rămîne enorme, raportat la o economie încă firavă, a declarat omul de afaceri Dinu Patriciu, într-o emisiune televizată. Potrivit omului de afaceri, în România, criza economică va avea o formă de fierăstrău, cu mai multe „W”-uri. „Criza se poate termina în şase luni, sau ani, sau putem suferi 20 de ani”, a spus Patriciu. El apreciază că după criză va urma o perioadă de creştere lentă, care va depinde de inteligenţa clasei politice. „Coşmarul încă nu s-a încheiat”, a spus Patriciu, adăugînd că una dintre soluţiile pe care Guvernul ar trebui să o adopte imediat este concedierea a aproape 600.000 de bugetari. În opinia lui, această cifră este raţională şi ar însemna un nou început în economie. „Ministerul Finanţelor nu are bani pentru că nu ştie să aibă bani. Pentru că este prost. Banii sînt rezultanta inteligenţei cu care-i strîngi. Sărăcia este rezultatul incompetenţei sau, la nivel social, al unei conjuncturi din care cei săraci trebuie ajutaţi să iasă”, a mai spus Patriciu. El susţine că România trebuie să-şi utilizeze resursele financiare pentru infrastructură, să invite companii de construcţii care au capacitatea de a construi un kilometru de autostradă pe zi şi să lase „barmanii, ospătarii şi recepţionerii să se ocupe de ale lor”: „Există în această lume cel puţin 15 companii capabile să construiască cel puţin un kilometru de autostradă pe zi. Tehnologic, financiar, organizatoric”.

Un parlament unicameral va alunga investitorii

Instabilitatea politică şi informaţii precum organizarea unui referendum privind parlament unicameral îndepărtează investitorii, apreciază Dinu Patriciu. Investitorii „uită de dosarul România şi privesc spre Malaezia, Vietnam sau Filipine” cînd află că politicienii se înjură sau că se va organiza un referendum care să transforme România „dintr-o ţară europeană într-o ţară estică”, „ca Bielorusia sau alte surate de-ale ei din CSI”, a declarat Patriciu. Omul de afaceri a adăugat că volumul investiţiilor atrase de un stat depinde de existenţa unui mediu politic stabil şi a unui sistem fiscal avantajos, cu taxe reduse. „Cine vine de plăcere ca să-şi taie o mînă?”, s-a întrebat Patriciu referindu-se la pragmatismul oamenilor de afaceri privind decizia de a investi într-un stat sau altul. Referitor la Programul „Prima Casă”, Patriciu a afirmat că este „o trăznaie economică” şi era evident, înainte de lansarea proiectului, că băncile nu vor fi interesate să acorde împrumuturi, apreciază omul de afaceri. În altă ordine de idei, Patriciu, susţine că, la finalul anului, cursul valutar va ajunge la 4,7-4,8 lei pe euro. „Cursul valutar este un joc între Banca Naţională a României, speculatori şi bănci. Aici intră şi factorul electoral. Cursul este o unealtă de imagine”, a afirmat Patriciu. El a adăugat că actuala cotaţie a leului în raport cu euro nu corespunde productivităţii industriei şi nici capacităţii economiei de a genera valoare adăugată.