Considerată “cenuşăreasa” sistemului românesc de transporturi, infrastructura feroviară mai are mult pînă se va alinia standardelor europene. După aproape două decenii în care a pierdut încet, dar sigur, lupta cu investiţiile în sistemul rutier, infrastructura feroviară a rămas doar la stadiul de planuri măreţe pentru modernizarea căii ferate. De această părere sînt şi reprezentanţii Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIF), care apreciază că CFR SA are nevoie de 4 miliarde de lei pentru mentenanţa şi reperaţiile liniilor de cale ferată, din care a primit pentru 2009 de la bugetul de stat doar un sfert, respectiv 1,2 miliarde de lei. „Referindu-mă la Actul adiţional la Contractul de activitate al CFR SA pe perioada 2008-2011 considerăm că fondurile prevăzute pentru anul 2009 pentru proiecte de mentenanţă, reparaţii şi modernizare a infrastructurii feroviare alocate de la bugetul de stat, sînt insuficiente pentru a asigura calitatea tehnică a infrastructurii, respectiv în sensul creşterii vitezei de circulaţie şi a siguranţei. Ceea ce s-a primit de la bugetul de stat este un sfert din necesarul de 4 miliarde de lei pentru lucrări de întreţinere, reparaţii şi refacere a liniilor, pentru eliminarea punctelor periculoase”, a declarat secretarul general al AIF, Ştefan Roşeanu. Potrivit acestuia, Nota de fundamentare apreciază că acest Act adiţional la Contractul de activitate al CFR SA pe perioada 2008-2011 nu va avea implicaţii sociale. “Este total neadevărat ce este menţionat şi subliniez impactul profund negativ pentru întreaga verticalitate feroviară pe care îl au lipsa de lucrări şi investiţii în acest sector economic, prin concedierea masivă sau trimiterea în şomaj tehnic a multor angajaţi ai furnizorilor feroviari, iar şomajul reprezintă întotdeauna cel mai mare impact social” a explicat Roşeanu.

Taxa de Utilizare a Infrastructurii feroviare, de şase ori mai mare decît rovinieta

Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) va ajunge, în 2009, pentru unele secţii de cale ferată la 15,5 lei/tren kilometru, fiind de şase ori mai mare decît rovinieta, a declarat, ieri, preşedintele ATFER, Constantin Pestrea. Potrivit acestuia, sistemul de taxare a transportului feroviar rămîne în continuare foarte ridicat în comparaţie cu cel aferent transportului rutier. „Sistemul de taxare a transportului feroviar rămîne în continuare foarte ridicat în comparaţie cu cel aferent transportului rutier. TUI este împovărător fiind de aproximativ şase ori mai mare decît rovinieta şi, în plus, accizele la motorină sînt în continuare colectate şi din sistemul feroviar, ceea ce contribuie la favorizarea transportului auto şi la îndepărtarea clienţilor şi transportatorilor în domeniul feroviar”, a declarat Pestrea. El a apreciat că TUI va ajunge, pentru unele trenuri, şi la 28 lei/tren kilometru. “Deci, fiecare tren va avea un TUI al lui în funcţie de tonaj” apreciază Pestrea. În prezent, TUI este de 14 lei/tren kilometru, iar faţă de alte state din Europa este de două ori mai mare. “România nu încurajează transportul feroviar de marfă. De fapt, în ultimii ani s-a produs un declin pe calea ferată, care s-a transformat în colaps. Din TUI se plăteau salariile, bani proveniţi de la operatorii privaţi. Dacă nu se mai transportă marfă aproape deloc, de unde să se strîngă bani din TUI?”, a spus Constantin Pestrea. În plus, acesta a subliniat că, pe relaţia Bucureşti-Constanţa, lucrările nu se mai termină şi nu se poate circula decît nu viteza minimă. Pe relaţia Bucureşti-Ploieşti se circulă pe unele secţii cu 120 km/h, iar pe altele cu 60 km/h. Lucrările de reabilitare pentru Braşov-Sighişoara au fost amînate pentru 2013-2014 din lipsă de fonduri, de asemenea, reabilitarea ramurii de sud a ţării amînată, iar Rîmnicu Vîlcea-Vîlcele lucrările stagnează pentru că nu se primesc banii. “Lucrările pe relaţia Bucureşti-Constanţa trebuiau terminate în 2009 şi cu siguranţă nu vor fi terminate. Este inadmisibil, să ajungi ca, pe calea ferată din România, respectiv pe relaţia Ploieşti-Curtici-Arad, un tren de marfă să facă în loc de 18 ore, pînă la 28 de ore, din cauza infrastucturii feroviare precare”, a mai spus preşedintele ATFER, Constantin Pestrea.

Potrivit noii metode de calcul propuse de Ministerul Transporturilor, taxa de utilizare a infrastructurii va fi calculată în funcţie de tonajul trenului şi a rutei pe care circulă. Rutele vor fi clasificate în funcţie de tipul acestora, respectiv electrificate şi neelectrificate, precum şi de viteza maximă de circulaţie. În funcţie de viteza de circulaţie, liniile au fost împărţite în şapte tipuri, respectiv linii cu ecartament îngust, linii cu trafic mai mic de cinci trenuri pe zi, linii cu trafic exclusiv de marfă (cu o viteză între 0 şi 60 km/oră) şi linii comune cu traficul de călători, care sînt împărţite, la rîndul lor, în patru tipuri (de la 0-60 km/oră, 61-100 km/oră, 101-120 km/oră şi 121-200 km/oră). Potrivit lui Ştefan Roşeanu, organizaţiile ATFER şi AIF vor depune la Ministerul Transporturilor observaţiile privind proiectul ministerului. Constantin Pestrea susţine că, după noul mod de calcul, operatorii feroviari de marfă ar urma să plătească o taxă de 28 lei pe tren kilometru, pentru a putea circula cu un tren de 3.000 tone, pe relaţia Bucureşti-Constanţa, clasificată ca cea mai scumpă rută. “Calea ferată e la nivel de drum comunal, plină de gropi, care nu se văd ca la şosele. Autostrăzile nu se compară cu linia reabilitată pentru viteze de 160 km/oră. Această linie poate fi comparată cu un drum naţional, pentru că o autostradă feroviară înseamnă o linie de mare viteză. În permanenţă, între solicitările făcute de CFR SA şi banii alocaţi de la buget sînt diferenţe de 1 la 4 sau 1 la 5”, a spus Roşeanu.