Votul din diaspora a ajuns să fie un subiect de campanie, o armă la îndemâna lui Traian Băsescu și a lui Klaus Iohannis, menită să distragă atenția opiniei publice de la faptul că liberalul, susținut din umbră de șeful statului, nu are un program pe care să-l prezinte și că refuză orice confruntare publică cu Victor Ponta. Se vede de departe intervenția lui Traian Băsescu, cel care a încercat, prin declarații publice, prin faptul că în unele orașe au fost scoși oameni în stradă, să pună presiune pe membrii Guvernului spre a-i determina să acționeze la limita legii, pentru ca mai apoi să conteste rezultatul alegerilor. Asta ar putea fi o interpretare sumară a întâmplărilor din ultimele zile. Este ciudat cum oamenii au ieșit în stradă atât de deranjați de faptul că o mână de români din afara granițelor țării nu și-au putut exprima votul în primul tur al alegerilor prezidențiale. Fără a fi malițioși, dacă facem o retrospectivă a ultimelor alegeri ce au avut loc în România, realizăm că și la scrutinele locale au fost oameni care nu au putut să-și exprime votul (în România, nu în diaspora) și nu s-a făcut atât de mult circ, nu au ieșit oamenii în stradă. Mai mult, amintim că la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din 2012, mii de oameni nu au putut vota pentru că s-au închis secțiile de votare. Atunci, Băsescu nu a mai cerut demiterea ministrului de Externe, așa cum a făcut-o acum, pentru că era în avantajul său să nu se prezinte prea mulți oameni la urne. Nu spunem că este normal ca românii din diaspora să nu poată vota. Nu spunem nici că nu ar trebui să existe mai multe secții de votare. Spunem însă că ar fi trebuit ca aceste chestiuni organizatorice să fi fost gândite înainte și ca Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care are sarcina de a stabili numărul secțiilor de votare, să-și fi făcut treaba la timp.

DEMISIE INUTILĂ S-a ajuns însă în situația în care ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean, i s-a cerut să comită o ilegalitate și să considere ca fiind decizie oficială un comunicat de presă al Biroului Electoral Central (BEC), care spunea că este la latitudinea MAE să înființeze noi secții de votare în afara granițelor țării. A refuzat și și-a prezentat demisia pentru că „nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale“ în lipsa unui document care să aibă forță juridică. ”Comunicatul este comunicat, nu document legal. Ca ministru, am obligaţia să asigur, împreună cu echipa MAE, respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei“, a spus Titus Corlăţean, explicând motivele pentru care şi-a depus demisia. Afirmațiile ministrului sunt întărite chiar de vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț, care este și purtător de cuvânt al BEC și care a spus că „BEC a creat o posibilitate interpretabilă pentru înfiinţarea de noi secţii în diaspora“. „Rolul BEC este tocmai acela de a lua hotărâri de interpretare, de a lua decizii de aplicare a prevederilor legale acolo unde consideră că textul legal nu este suficient de clar“, a declarat Muhuleț. Prin urmare, gestul lui Corlățean a fost inutil. „Apelul la un astfel de tertip politicianist, cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor, nu poate să nu ridice semne de întrebare în legătură cu intențiile ascunse ale prezidențiabilului ACL (PNL-PDL). Atrag atenția, însă, că, dacă Băsescu și Iohannis intenționează să folosească tema voturilor din diaspora pentru a acuza fraudarea alegerilor, ca să îi prelungească mandatul lui Traian Băsescu, acest lucru ar însemna o abatere gravă de la regulile procesului democratic al alegerilor și un risc pentru stabilitatea pe care o așteaptă românii după 10 ani de dezbinare“, a declarat președintele PSD Dolj, Claudiu Manda. Pentru că este nevoie ca problema secțiilor de votare să fie rezolvată, la câteva ore de la depunerea mandatului de către Corlățean, premierul Victor Ponta l-a numit la MAE pe Teodor Meleșcanu, propunere care a fost acceptată și de Traian Băsescu. Așa se face că, tot ieri, Meleșcanu a depus jurământul și și-a preluat mandatul.

Cine decide președintele?

Au existat însă și opinii care condamnă atât protestele din dispora, cât și pe cele din țară. Cristiana Anghel, învățătoarea care a ajuns senator PC după ce a făcut greva foamei, spune că românii din străinătate nu ar trebui să aibă dreptul să voteze la alegerile prezidențiale, dacă nu au venit în țară în ultimul an. „În 2009, Băsescu a câștigat un nou mandat cu voturile celor din diaspora. Unii știu cum mai arată România doar din fotografii. Poate că sună extremist, dar aș da drept de vot doar celor care dovedesc că au stat în țară cel puțin trei luni în ultimele 12 luni“, scrie Cristiana Anghel pe Facebook. Făcând o paralelă la nivel local, am putea spune că, o dată la patru ani, un locuitor al Bucureștiului vine la Constanța să voteze și să decidă cine conduce orașul, doar pentru că s-a născut și a crescut aici la un moment dat. De ce trebuie să mai aibă românii care sunt cetățeni ai altui stat, care locuiesc acolo, dreptul de a mai vota în țara din care vin? Poate sună extremist, dar să ne gândim totuși că mulți dintre oamenii care au ieșit în stradă în marile orașe ale lumii nu au mai pus piciorul în România decât în vacanțe și că nu trăiesc tăierile de pensii sau salarii alături de noi. Senatorul PC de Dolj argumentează spunând că i-ar plăcea „ca fiecare să aibă președintele pe care îl votează și apoi să suporte consecințele votului său“.