„Ministrul Cristian Diaconescu, care va participa, luni şi marţi, la reuniunea miniştrilor de Externe ai UE (CAGRE), va cere suspendarea discuţiilor privind mandatul dintre UE şi R. Moldova, Chişinăul întrecînd orice limite prin refuzul ambasadorului român. Demersul vine pe fondul modului în care autorităţile moldovene au reacţionat la propunerea României de a-l trimite ca ambasador la Chişinău pe Mihnea Constantinescu”, se arată într-un comunicat al MAE. Practic, prin exprimarea refuzului agrementului în scris printr-o notă verbală, semnalul transmis de Chişinău este faptul că doreşte blocarea relaţiilor bilaterale cu România, au explicat surse diplomatice, subliniind că R. Moldova taie canalele de comunicare normale dintre două state. Cutuma diplomatică este că în cazul în care un stat nu doreşte să accepte o propunere de ambasador, acesta transmite poziţia sa în cadrul unor consultări prealabile şi nu sub formă de refuz scris. Propunîndu-l ca ambasador pe Mihnea Constantinescu, un diplomat experimentat, România a încercat tocmai normalizarea relaţiilor bilaterale şi deschiderea unor căi de comunicare uzuale cu Chişinăul. Procedurile de acreditare a lui Mihnea Constantinescu la Chişinău au început la 8 aprilie, în aceeaşi zi în care autorităţile de la Chişinu i-au declarat personae non gratae pe ambasadorul român Filip Teodorescu şi pe ministrul consilier Ioan Gaborean. Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, îi spusese reprezentantului special al UE la Chişinău, Kalman Mizsei, că ambasadorul român Filip Teodorescu este implicat personal în incidentele din R. Moldova şi că este general al serviciilor speciale române.

Mihnea Constantinescu a lucrat cu Petre Roman în perioada în care acesta a fost prim-ministru, apoi a fost adus în MAE de Adrian Severin şi a rămas în minister pînă cînd a devenit şef de cabinet al premierului Adrian Năstase, rămînînd în această funcţie şi după ce Călin Popescu Tăriceanu a devenit prim-ministru. MAE a anunţat vineri că a primit o notă verbală din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene din R. Moldova prin care acesta solicită autorităţilor române să propună o altă persoană decît Mihnea Constantinescu pentru postul de ambasador la Chişinău. De asemenea, MAE informează că va anunţa în scurt timp măsurile pe care le va lua în urma acestui gest al autorităţilor moldovene.

Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul CoE va vizita locurile de detenţie din R. Moldova

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Thomas Hammarberg, însoţit de un membru al biroului său şi de un expert în medicină legală, va vizita mai multe locuri de detenţie, cu prilejul deplasării pe care o va începe astăzi în R. Moldova. Thomas Hammarberg va efectua o vizită în R. Moldova în perioada 25-28 aprilie, pentru a evalua situaţia drepturilor omului în urma evenimentelor postelectorale. Thomas Hammarberg se va întîlni cu membri din conducerea R. Moldova, cu Avocatul Poporului şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai societăţii civile. Comisarul, însoţit de un membru al biroului său şi de un expert în medicină legală, va vizita totodată şi locurile de detenţie, inclusiv închisori şi secţii de poliţie.

Ieri, preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei în R. Moldova, Valeri Kuzmin, înaintea întîlnirii cu Javier Solana, Înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă. ”Preşedintele a apreciat susţinerea morală şi politică acordată părţii moldoveneşti de către Federaţia Rusă şi personal de către preşedintele Dmitri Medvedev. Vladimir Voronin a precizat că acest sprijin corespunde spiritului relaţiilor seculare de prietenie şi colaborare, precum şi parteneriatului strategic dintre cele două ţări şi popoare”, anunţă Biroul de Presă al Preşedinţiei. În cadrul întrevederii au fost discutate aspecte ale dezvoltării relaţiilor bilaterale şi au fost trecute în revistă proiectele de cooperare. Discuţiile au vizat şi preţurile resurselor energetice livrate R. Moldova de către Rusia, precum şi posibilitatea acordării de către Moscova a unui credit pentru modernizarea infrastructurii rutiere din R. Moldova. La ora 18.00 (18.00 ora României), Vladimir Voronin s-a întîlnit cu Javier Solana.

Candidatul comunist la preşedinţia R. Moldova ar putea fi desemnat astăzi

Candidatul comunist la postul de preşedinte al R. Moldova ar putea fi nominalizat astăzi, în cursul sesiunii plenare a Partidului Comuniştilor, care aproape că deţine majoritatea absolută în Parlament. Un singur vot îi lipseşte Partidului Comuniştilor, care a obţinut 49,48% din sufragii în scrutinul din 5 aprilie, pentru a putea alege preşedintele ţării. Potrivit analiştilor, obţinerea acestui vot de la unul dintre cele trei partide de opoziţie reprezentate în Parlament nu este o problemă. Conform Constituţiei, preşedintele Vladimir Voronin nu mai are dreptul la al treilea mandat în fruntea ţării. Voronin intenţionează să participe în continuare la viaţa politică, rămînînd liderul Partidului Comuniştilor şi deputat. Şi candidaţii la posturile de preşedinte al Parlamentului şi de premier ar putea fi stabiliţi tot în cursul sesiunii plenare a Partidului Comuniştilor.

Vladimir Voronin a semnat, vineri, decretul prin care Parlamentul, ales la 5 aprilie 2009, este convocat la 5 mai. În cadrul primei şedinţe sînt alese organele de lucru ale Parlamentului, se formează grupurile parlamentare, comisiile şi Biroul Permanent, precum şi conducerea Legislativului. Ulterior, Parlamentul formează comisia pentru alegerea preşedintelui R. Moldova, care stabileşte data alegerilor. După alegerea preşedintelui, Curtea Constituţională validează mandatul lui în termen de trei zile.

Preotul român Johnattan Netanyahu a fost din nou arestat la Chişinău

Preotul Johnattan Jerusalayem Netanyahu, cetăţean român şi american, a fost arestat din nou, vineri, la cererea Procuraturii, după ce joi, Curtea de Apel îl eliberase condiţionat, pentru a fi cercetat în stare de libertate, a declarat avocatul Roman Mihăieş. Johnattan Jerusalayem Netanyahu a fost arestat iniţial la data de 10 aprilie. În urma unei percheziţii la locul unde era cazat acesta, au fost depistate şi confiscate, potrivit Procuraturii, hărţi multiplicate ale oraşului Chişinău, fotografii ale clădirilor administrative, inclusiv ale Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi sticle cu substanţe inflamabile special adaptate, fiind acuzat de ”organizare a acţiunilor de dezordine în masă şi uzurpare a puterii de stat”. Ulterior, Curtea de Apel l-a scos pe Johnattan Jerusalayem Netanyahu de sub aceste două învinuiri, iar în prezent este acuzat doar de participare la violenţele din 7 aprilie.