Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul de Interne, Dan Nica, s-au întîlnit, ieri, la Senat, cu reprezentanţii comisiilor de politică externă, de drepturile omului şi deputaţii reprezentînd minorităţile romă şi italiană, pe tema evenimentelor din Italia în care au fost implicaţi cetăţeni români. La începutul şedinţei, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţeanu, a afirmat că întîlnirea are ca scop asigurarea unei acţiuni coordonate din punct de vedere politic în privinţa situaţiei din Italia, din partea Parlamentului României, a Ministerului de Externe, a Ministerului de Interne, a Ministerului de Justiţie, precum şi a europarlamentarilor români. Diaconescu a afirmat, în cadrul întîlnirii, că situaţia din Italia, din evaluările ministerului, “s-a mai calmat”. El a mai arătat că autorităţile române nu doresc un tratament preferenţial pentru românii din Italia, ci doar respectarea reglementărilor europene: “Ceea ce cerem noi pentru cetăţenii români din afara graniţelor îşi are o bază clară şi concretă în valorile europene. Nu dorim un tratament special, nu dorim aspecte preferenţiale, dorim asigurarea climatului de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”. Ministrul a mai afirmat că autorităţile române consideră că orice fel de incident regretabil individual nu poate fi extins prin consecinţele sale mediatice, politice sau de altă natură la o comunitate. Totodată, Diaconescu şi-a exprimat convingerea că între România şi Italia există o relaţie politică excelentă şi că, în nicio formă, aspectele privind cooperarea infracţionalităţii nu sînt de natură să afecteze relaţiile interstatale. El a mai spus că a avut semnale îngrijorătoare cu privire la lipsa unor garanţii de securitate pentru românii din Italia, atît în ceea ce priveşte “lentoarea desfăşurării unor acte de urmărire penală atunci cînd românii au fost victime, cît şi în ceea ce priveşte reacţia faţă de unele gesturi cu o rezonanţă publică foarte serioasă”, dar a spus că “nu cade în capcana de a acuza autorităţile italiene”. Ca măsuri concrete ale autorităţilor române, Diaconescu a anunţat mărirea reţelei de consulate generale din Italia, înfiinţarea a opt agenţii consulare şi intenţia de deschidere a unor birouri consulare itinerante.

La rîndul său, Dan Nica a declarat că este în legătură permanentă cu omologul său italian, Roberto Maroni, pentru a preîntîmpina neînţelegeri care, escaladate, pot să îi afecteze pe cetăţenii români sau italieni. Nica a arătat că acţiunile de prevenire şi depistare a celor care comit acte ilegale vin în sprijinul oamenilor cinstiţi, el susţinînd că 99,99% din românii aflaţi în Italia sînt “cetăţeni oneşti, care îşi văd de treabă”. Ministrul a dat asigurări că Poliţia Română colaborează foarte bine cu Poliţia Italiană, precizînd că, săptămîna aceasta, o delegaţie a Ministerului de Interne va pleca în Italia pentru a discuta despre suplimentarea numărului de poliţişti români care vor fi trimişi în Peninsulă. El şi-a anunţat intenţia de a invita în România trei prefecţi din zone cu populaţie românească semnificativă, respectiv Roma, Napoli şi Milano, pentru a vedea “cum e în acestă ţară”, el opinînd că “o parte din imaginea deformată care s-a creat se datorează necunoaşterii”. Ministrul Justiţiei a apreciat că, în opinia sa, cadrul juridic bilateral actual România-Italia oferă suficiente pîrghii pentru protecţia drepturilor cetăţenilor celor două ţări şi că originea actualei crize nu ţine de partea română. Predoiu a menţionat că Ministerul Justiţiei se află, în continuare, într-o acţiune de monitorizare a tuturor reglementărilor adoptate de partea italiană în această chestiune: “Avem rezerve că pachetul de siguranţă adoptat anul trecut şi decretul de lege adoptat recent îndeplinesc toate standardele europene din această perspectivă, dar este, desigur, un atribut al statului italian”. La rîndul său, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, s-a pronunţat pentru reactivarea rapidă a grupurilor de prietenie între Parlamentele român şi italian, despre care a spus că “în clipa de faţă nu există”.