Sună bine, însă, din păcate, practica ne arată cu totul altceva... Este vorba despre discursul pompos pe care ministrul român al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, l-a susţinut la Conferinţa Ministerială a Procesului Bologna, organizată la Erevan, Armenia. Creşterea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, majorarea ratei de inserţie profesională a absolvenţilor şi asigurarea unei finanţări adecvate universităţilor sunt câteva dintre obiectivele acestuia. Tot el recunoaşte însă că... „nu sunt misiuni uşoare”. „Creşterea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, majorarea ratei de inserţie profesională a absolvenţilor, dar şi celelalte obiective care fac parte din viziunea noastră nu sunt misiuni uşoare. Este de datoria noastră să transformăm această viziune în realitate şi, totodată, să asigurăm instituţiilor de învăţământ superior o finanţare adecvată, care să fie utilizată printr-un management instituţional performant. Acestea trebuie să fie priorităţi permanente atât pentru guverne, cât şi pentru conducerile universităţilor. În acelaşi timp, trebuie să avem deschidere şi spre alte părţi ale lumii, prin promovarea mobilităţilor studenţeşti, de cercetare şi de personal. Avem convingerea fermă că aceste obiective pot fi atinse prin eforturile noastre comune", a declarat ministrul. Evenimentele au fost organizate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Armenia, ţară care asigură Secretariatul Procesului Bologna pentru perioada 1 iulie 2012 - 1 iulie 2015.

În cadrul evenimentului a fost adoptat Comunicatul Conferinţei Ministeriale de la Erevan, alături de o serie de documente care materializează politicile educaţionale pentru învăţământul superior, elaborate în perioada 2012 - 2015. Au fost adoptate, de asemenea, angajamente privind elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniul învăţământului superior, considerate prioritare pentru perioada 2015 - 2018.

În cadrul mai multor intervenţii, delegaţia României a subliniat importanţa Procesului Bologna în modernizarea învăţământului superior european, amintind că ţara noastră a fost printre primele semnatare ale Declaraţiei de la Bologna (1999), document care a pus bazele Spaţiului European al Învăţământului Superior (European Higher Education Area - EHEA) şi cooperării pe baza unor valori, angajamente şi obiective comune.

Reamintim că România a devenit membru al Procesului Bologna în 1999, prin semnarea Declaraţiei de la Bologna, angajându-se astfel să includă în priorităţile învăţământului superior românesc obiectivele stabilite la nivel european. Procesul Bologna a condus la crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, criteriul principal de acceptare a unei noi candidaturi fiind aderarea la Convenţia Culturală Europeană a Consiliului Europei. Începând din 1999, au avut loc opt conferinţe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve (2009), Budapesta-Viena (2010) şi Bucureşti (2012).

Din Procesul Bologna fac parte 48 de ţări, la Erevan fiind acceptată candidatura Belarusului.