După ce şi-a pus în cap sindicatele din învăţămîntul preuniversitar, ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău, a stîrnit şi antipatia mediului academic prin modul în care încercă să politizeze învăţămîntul superior. Mai precis, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC) a lansat în dezbatere publică "Proiectul legii învăţămîntului superior", proiect legislativ menit a asigura cadrul legal de organizare şi funcţionare a universităţilor publice şi a celor private. Scopul nobil al acestui proiect de lege, acela de a avea un act normativ integrator şi coerent, este anulat de conţinutul total inadecvat pentru susţinerea unui învăţămînt superior performant, multe din prevederile proiectului încălcînd principiul autonomiei universitare enunţat în primul articol al documentului. La art. 62 alin. (2) se precizează că, în cazul universităţilor publice, Consiliul Director, organul de conducere deliberativă, este compus din şapte membri: trei membri desemnaţi de Senatul universităţii, trei membri desemnaţi de ministrul Educaţiei şi un membru desemnat de către federaţiile sindicale din învăţămînt. În art. 62 alin (4) se precizează: "Consiliul Director al instituţiei de învăţămînt superior se numeşte pe o perioadă de trei ani, prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării".

Aceste prevederi au generat mari semne de întrebare în mediul academic care nu înţelege de ce ministerul are nevoie de atribuţii în numirea membrilor Consiliului Director. Tot în noul proiect de lege, "Consiliul Director poate fi revocat prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, în cazuri justificate". De ce să demită ministrul Educaţiei reprezentanţii care nu au fost desemnaţi de minister?, s-au întrebat membrii Senatului din universităţi, considerînd că este un abuz evident. De asemenea, în conţinutul art. 66 ministerului i se atribuie puteri depline: supraveghează legalitatea organizării, funcţionării, a modului de luare a deciziilor instituţiilor de învăţămînt superior, are dreptul de a anula o decizie emisă de Consilul Director sau de un rector, are dreptul de a iniţia procedura de punere sub acuzare a rectorului. De asemenea, poate cere suspendarea rectorului pe o perioadă de 30 de zile sau poate cere Consiliului Director eliberarea din funcţie a rectorului şi organizarea unui nou concurs. Practic, prin atribuţiile pe care vrea să le obţină prin noua lege, MEdC va controla foarte strict universităţile, încălcînd prin acest control principiul autonomiei universitare.

Rectorii contraatacă

În mod evident, prin aceste reglementări, se creează premeditat posibilitatea politizării conducerilor universităţilor, fapt de o gravitate indiscutabilă. “Am luat cunoştinţă de aceste prevederi şi există multe semne de întrebare, mai ales în ceea ce priveşte numirea membrilor Consiliului Director. În cadrul Universităţii „Ovidius” toate facultăţile vor veni cu puncte de vedere pe baza acestui proiect, iar Senatul va definitiva un document care va ţine cont de sugestiile colegilor noştri. La jumătatea acestei luni avem o întîlnire la Colegiul rectorilor unde vom formula o poziţie comună privitoare la proiectul de lege iniţiat de MEdC”, a declarat rectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Victor Ciupină. Şi alţi rectori sînt de părere că nicio reformă care se vrea reală şi benefică pentru sistemul educaţional, nu poate ignora autonomia universitară, iar tendinţele autoritare ale unei instituţii sau ale unei persoane nu au nicio legătură cu specificul abordărilor europene în domeniul reformelor din educaţie. “MEdC nu are ce căuta în această construcţie a unui act normativ care este contradictoriu în conţinut. Prin acest proiect se impun universităţilor funcţionari numiţi de minister în Consiliile directoare, practic din şapte membri patru sînt din afara universităţii. Chiar şi în cazul universităţilor private, ministerul se amestecă, deşi nu este vorba despre niciun fel de ban public. Noi dorim o lege aliniată cu normalitatea nu să ajungem cu lacătul la uşă şi să închiriem spaţiile unor instituţii de învăţămînt superior din străinătate care să ne pregătească studenţii. Universitatea Maritimă Constanţa (UMC) nu este dispusă să facă acest lucru şi ne vom exprima punctul de vedere şi la Colegiul rectorilor şi în Parlamentul României”, a declarat rectorul UMC, prof. univ. dr. ing. Cornel Panait. El a mai spus că data stabilită pentru întrunirea Colegiului rectorilor este 15 octombrie, iar cea dintre rectorii din toată ţara şi Parlament în perioada 24 - 26 octombrie. El a mai spus că susţinerea performanţelor în sistemul de învăţămînt nu se poate realiza prin măsuri sau acte normative contradictorii sau prin subordonarea unei autorităţi care are prerogative totalitare.