PREVIZIBIL Finanțele au renunțat la obligativitatea taxării bacșișului, motivând că atențiile oferite agenților economici sunt prea multe și mărunte pentru a putea fi cuprinse de o singură lege. Şi asta la nici două săptămâni după marea isterie a ordonanţei de urgenţă care introducea impozitarea cu pricina, în ciuda tuturor evidenţelor (multe şi mărunte) constatate cu întârziere de oficialii din domeniu. Cu surle şi trâmbiţe, pe fondul sprâncenelor încruntate ale ANAF, care descoperise evaziunea în cei 10 bani lăsaţi „bacşiş” la roşii, OUG-ul părea că va dăinui, spre stupoarea tuturor celor angrenaţi în acest sistem, şi aşa destul de complicat. Acum, după marea răzgândeală, agenţii economici, vânzătorii şi toată populaţia implicată în procesul comercial se întreabă: „să-i credem”? Şi e şi firesc să fie aşa, Finanţele nefiind cea mai serioasă sursă de informaţii, după cum se poate observa.

Totuși, prevederile celebrului OUG 8/2015 (ordonanța bacșișului) privind sancțiunile date agenților economici pentru sumele găsite în plus/în minus în casa de marcat rămân în vigoare, ele urmând să fie aplicate cu (prea mult?) sârg de inspectorii antifraudă. În acest context, Avocatul Poporului (AP) a sesizat vineri Curtea Constituțională cu privire la unul dintre punctele OUG 8/2015, care îi împiedică pe oamenii de afaceri să-și recupereze amenzile plătite către Fisc, chiar dacă instanța le acceptă contestațiile. Potrivit AP, OUG încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat și afectează drepturi și libertăți constituționale (spre exemplu, accesul liber la justiție). Cu alte cuvinte, e 100% aiurea să dai o OUG care anulează din start o viitoare decizie a instanței care este favorabilă românului, și nu statului. În momentul în care OUG 8/2015 a văzut lumina zilei, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) au recunoscut că articolul în cauză nu are sens și au subliniat că, în urma unor discuții cu Ministerul Justiției, va fi scos. De atunci și până acum a trecut cam o săptămână, așa că nu putem decât să salutăm demersul AP. Nu de alta, dar știți celebra vorba românească - „Dacă vrei să îngropi ceva, bagă-l în comisii/dezbateri/discuții“. În concluzie, MFP a renunțat la obligativitatea taxării bacșișului, după ce şi-a dat seama că nu-l poate legifera în toate spețele sale, dar a păstrat toate prevederile privind sancțiunile date pentru sumele găsite în plus/în minus în casele de marcat.

CE ȘI CUM Conform legii, există șapte scenarii diferite în care patronii își iau palme peste ceafă de la Fisc. Dacă suma nejustificată este de cel mult 300 lei, dar nu mai mult de 3% din tot ce s-a bătut în casa de marcat în acea zi, firmele primesc un avertisment. Dacă suma e de maximum 300 lei, dar depășește 3% din încasări, se dă o amendă de 2.000 - 5.000 lei. Pentru sume de 301 - 1.000 lei, care nu înseamnă mai mult de 3% din veniturile zilei, sancțiunea este de 10.000 - 15.000 lei; dacă suma reprezintă peste 3% din încasări, amenda sare la 15.000 - 20.000 lei și, în plus, activitatea firmelor este suspendată (la a doua abatere de gen într-un interval de 24 luni - n.r.). Pentru mai mult de 1.000 lei diferență (sub 3%), amenda e de 20.000 - 25.000 lei, iar în cazurile în care se sare de 3%, managerul primește drept bonus și o suspendare a activității pentru 30 de zile. În mai multe cazuri, dacă agenții economici achită o sumă de zece ori mai mare decât sancțiunea primită, ei pot scăpa de suspendarea activității. Aici a apărut și neregula reclamată de AP - dacă face contestație, după ce a plătit înzecit amenda, iar instanța îi dă dreptate, omul de afaceri nu-și mai recuperează banii!