După ce şi-a pus în cap sindicatele din învăţămîntul preuniversitar, ministrul Edcaţiei, Mihail Hărdău, a stîrnit şi antipatia mediului academic prin modul în care încercă să politizeze învăţămîntul superior. Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) s-a întrunit, vineri, la Universitatea Politehnică Bucureşti, pentru a discuta proiectul legii învăţămîntului superior. Discuţiile aprinse au durat toată ziua şi au “desfiinţat” aproape în întregime proiectul iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC). La unison, rectorii au criticat “enunţurile generoase privind autonomia universitară, dar şi articolele de lege care reprezintă ingerinţe majore ale MEdC în activitatea curentă a universităţilor”. "Autonomia universitară este limitată prin proiectul de lege pentru învăţămîntul superior, deşi este garantată de Constituţie. Documentele internaţionale au drept ţintă extinderea autonomiei, pentru a asigura creşterea flexibilităţii şi performanţei în învăţămîntul superior", a declarat Ecaterina Andronescu, preşedintele CNR şi rector al Universităţii Politehnice Bucureşti. Andronescu a mai spus că ingerinţa politicului în activitatea curentă a universităţilor este contrară politicilor europene din domeniu. În opinia ei, structurile de conducere prevăzute în noua lege crează ambiguităţi şi premisa instalării unor practici nedemocratice. La art. 62 alin. (2) se precizează că, în cazul universităţilor publice, Consiliul Director, organul de conducere deliberativă, este compus din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Senatul universităţii, 3 membri desemnaţi de ministrul Educaţiei şi un membru desemnat de către federaţiile sindicale din învăţămînt. În art. 62 alin (4) se precizează: "Consiliul Director al instituţiei de învăţămînt superior se numeşte pe o perioadă de 3 ani, prin ordin al ministrului Educaţiei". Aceste prevederi au generat mari semne de întrebare în mediul academic, care nu înţelege de ce Ministerul are nevoie de atribuţii în numirea membrilor Consiliului Director. Tot în noul proiect de lege, "Consiliul Director poate fi revocat prin ordin al ministrului Educaţiei, în cazuri justificate", prevedere catalogată drept un abuz de către cadrele diadctice universitare. De asemenea, în conţinutul art. 66, Ministerului i se atribuie puteri depline: supraveghează legalitatea organizării, funcţionării, a modului de luare a deciziilor şi a deciziilor instituţiilor de învăţămînt superior, are dreptul de a anula o decizie emisă de Consilul Director sau de un rector, are dreptul de a iniţia procedura de punere sub acuzare a rectorului. Poate cere suspendarea rectorului pe o perioadă de 30 de zile sau poate cere Consiliului Director eliberarea din funcţie a rectorului şi organizarea unui nou concurs. Practic, prin atribuţiile pe care vrea să le obţină prin noua lege, MEdC va controla foarte strict universităţile, încălcînd principiul autonomiei universitare. În mod evident, prin aceste reglementări se crează premeditat posibilitatea politizării conducerilor universităţilor, fapt de o gravitate indiscutabilă, după cum au apreciat rectorii. Preşedintele CNR a mai arătat că finanţarea este insuficient tratată în acest proiect de lege, generînd confuzie şi nelinişte. În plus, prof. Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, spune că în actualul proiect de lege este omis învăţămîntul medical, la fel ca şi cel militar. “Încă nu am ajuns la o concluzie finală, însă este cert că actul propus trebuie modificat. Unii colegi sînt de părere că legea trebuie rescrisă, alţii că trebuie amendată, iar alţii, desfiinţată. Chiar dacă argumentele prezentate de MEdC sînt că trebuie să adaptăm legislaţia în domeniu la cea europeană, nu sîntem de acord cu prevederi nedemocratice, care încalcă autonomia sau sînt lipsite de substanţă”, a declarat rectorul Universităţii Maritime Constanţa, Cornel Panait. Discuţiile asupra actului normative propus de MEdC continuă şi astăzi, urmînd ca, la sfîrşitul dezbaterilor, CNR să îşi exprime o poziţie oficială în legătură cu Legea învăţămîntului superior propusă de MEdC.