Ministrul italian de Interne, preocupat de aderarea României la Schengen

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Ministrul italian de Interne, preocupat de aderarea României la Schengen

Externe 28 Septembrie 2010 / 00:00 517 accesări

Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, şi-a exprimat preocuparea în legătură cu perspectiva aderării României la Spaţiul Schengen în 2011, cerând Guvernului şi Parlamentului din Italia să elaboreze ”norme pentru expulzarea cetăţenilor UE care încalcă legea”. Roberto Maroni a participat, ieri, la o reuniune pe tema limitării imigraţiei, cu primarul din Milano, Letizia Moratti şi cu prefectul provinciei Milano, Gian Valerio Lombardi. ”Este nevoie de un semnal clar în perspectiva unor termene-limită importante, cum ar fi intrarea României în Spaţiul Schengen”, a declarat ministrul, subliniind că ”sunt necesare instrumente importante pentru limitarea prezenţei străinilor pe teritoriul italian”. Maroni, care este membru al formaţiunii populiste şi xenofobe Liga Nordului, consideră că Milano este un model de succes în privinţa gestionării situaţiei romilor. În urmă cu două săptămâni, Roberto Maroni declara că acţiunile de demolare a taberelor de nomazi din Italia vor continua, subliniind că nu este vorba de un demers pe criterii etnice. ”De doi ani am aplicat politica noastră care nu îi vizează pe romi, cum se întâmplă în Franţa cu Nicolas Sarkozy, ci vizează taberele ilegale unde trăiesc romi, imigranţi clandestini sau chiar cetăţeni italieni. Politica noastră nu este o acţiune de tip etnic. Mergem înainte cu această politică, în pofida iniţiativelor de contestare”, preciza Roberto Maroni. De altfel, Maroni ceruse UE să prevadă modalităţi de expulzare a cetăţenilor europeni care nu respectă directivele privind condiţiile de şedere în state UE.

Comisia Europeană va iniţia, foarte probabil, procedura de infringement împotriva Franţei, din cauza măsurilor luate împotriva romilor, afirmă surse citate de ziarul ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Oficiali din cadrul UE aşteaptă cu nerăbdare decizia CE. Potrivit cotidianului citat, ”alte patru state membre UE riscă declanşarea procedurii de infringement. Există o majoritate largă de comisari UE care sunt favorabili declanşării procedurii de infringement împotriva Franţei”. Aproximativ 20 de experţi ai CE examinează documentele furnizate de Franţa privind măsurile luate împotriva romilor. Ambasadorul Franţei pentru drepturile omului, Francois Zimeray, a declarat că a depus eforturi intense la New York, pentru a ”repara” imaginea degradată a ţării sale, cauzată de polemica pe tema romilor. El a precizat că a discutat de mai multe ori cu subsecretarul de Stat american pentru Drepturile Omului, Michael Posner.

CE a calificat, ieri, ca inacceptabile declaraţiile ministrului bulgar de Interne, potrivit căruia comunitatea romilor reprezintă ”un incubator care generează criminalitate”, chiar în ziua în care acest oficial a efectuat o vizită la Bruxelles. Într-un interviu pentru ziarul bulgar ”24 Ceasa”, publicat ieri, Ţvetan Ţvetanov a făcut apel la ”realizarea unei analize foarte serioase a problemelor care vizează romii, pentru că aceste cercuri reprezintă un incubator care generează criminalitate”. Ministrul, care s-a deplasat la Bruxelles pentru a discuta cu CE dificultăţile de integrare a romilor, a declarat că va pleda pentru ca, ”în vederea integrării romilor, să fie oferiţi bani statului bulgar şi nu fundaţiilor din această ţară”. ”În ultimii 20 de ani, diverse organizaţii neguvernamentale au primit mulţi bani, dar nu a fost realizat nimic. Vedem doar că «şefi» ai romilor locuiesc în palate somptuoase, în timp ce ghetourile unde trăiesc cei mai mulţi romi se extind”, a precizat el. Romii din Bulgaria, estimaţi la 700.000, adică aproape 10% din populaţie, trăiesc în condiţii de sărăcie extremă. Aproximativ 150 dintre ei au fost expulzaţi din Franţa, de la începutul anului.

”CE nu leagă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de problema din Franţa a etnicilor romi aparţinând celor două ţări”, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al comisiei, Michele Cercone.



12