Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pare că vrea să alice şi procurorului general, Augustin Lazăr, acelaşi tratament ca şi fostului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. După ce aceasta a fost demisă, Lazăr a luat-o sub aripa sa ocrotitoare, pe un salariu năucitor. Cea mai recentă „ispravă” însă a lui Lazăr a fost trimiterea protocolului secret încheiat cu SRI, către ministrul Justiţiei, acesta constatând că documentul era incomplet. Lipseau tocmai paginile cu semnăturile, adică ultimele două.

Luând în considerare şi acest aspect, ministrul Justiţiei a anunţat luni că va face evaluarea activităţii procurorului general, Augustin Lazăr, în maximum 30 de zile, precizând că a luat această decizie întrucât a observat că de-a lungul timpului Ministerul Public "s-a îndepărtat treptat-treptat de la rolul constituţional pe care îl are". „Decizia de demarare a procedurii de evaluare a procurorului general nu a venit nici din senin, nici circumstanţial. Am observat de-a lungul timpului cum Ministerul Public s-a îndepărtat treptat-treptat de la rolul constituţional pe care-l are. Eu am observat cum activitatea Ministerului Public s-a îndepărtat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Criteriile sunt cele din lege. Voi face evaluarea în maxim 30 de zile. Voi prezenta public rezultatele. Eu n-aş spune acum că vor fi negative sau pozitive. Voi face o radiografie a activităţii manageriale desfăşurate de către procurorul general şi voi trage o concluzie. Decizia nu am luat-o din senin, nu a fost una datorată unor împrejurări”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Precizările vin după ce, cu o zi în urmă, procurorul general, Augustin Lazăr, a subliniat că decizia ministrului Justiţiei de a declanşa procedura evaluării sale reprezintă dovada faptului că persoane cu „proceduri judiciare” au nevoie să se producă un carambol judiciar şi să subordoneze justiţia, ce s-a vădit a fi independentă în anchete.

„Desigur că a fost un anunţ brusc, care părea să fie să fie oarecum împotriva cursului unei relaţii de comunicare pe care ministrul Justiţiei dorea să o dezvolte cu noi. Aveam impresia că în urma revocării procurorului-şef DNA domnia sa dorea să arate că poate avea o conduită a unui ministru de Justiţie conform atribuţiilor pe care le are şi să aibă o relaţie armoniasă cu Ministerul Public. În ultima discuţie pe care am avut-o aşa părea. Şi dintr-o dată, brusc, au apărut nişte nevoi ale cuiva, ale unor persoane care am înţeles că i-au fost induse domnului ministru, respectiv s-a introdus această temă falsă brusc, tema pretinsei descoperiri recente de cineva care este chemat să răspundă penal a unor protocoale a Ministerului Public, o altă instituţie a statului român, cu SRI”, a declarat procurorul general, Augustin Lazăr, la RFI.

Lazăr a mai subliniat că de existenţa acestor protocoale se ştia de multă vreme, iar ministrul Justiţiei şi CSM au primit documentele pentru a se demonstra că Ministerul Public nu are nimic de ascuns. „Nimic nu este surprinzător pentru un om raţional şi dintr-o dată cineva, având o nevoie imperioasă să producă un carambol judiciar. Nevoia imperioasă este clară de a subordona justiţia independentă, care se vădeşte a fi imparţială în ceea ce se face în aceste momente. De a subordona Ministerul Public, care se vădeşte a fi imparţial în anchetele sensibile pe care le desfăşoară acum”, a mai spus Augustin Lazăr.

Potrivit ministrului Justiţiei, copia protocolului secret încheiat cu SRI, primită de la procurorul general era incompletă, lipsind tocmai paginile cu semnăturile, adică ultimele două.

În cursul zilei de luni, Augustin Lazăr a trimis un comunicat de presă în care se apără de zor şi în care explică, neconcludent, că nu ar fi nevoie de o evaluare.

Îl redăm integral:

„Luând act de intenția ministrului Justiției de a declanșa procedura de evaluare a activității manageriale pe care am desfășurat-o, intenție afirmată în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în decembrie 2016 și cu referire expresă la aceste documente, aduc la cunoștința opiniei publice următoarele:

Colaborarea dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituții cu respectarea strictă a legii.

În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului de Justiție, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondența avută cu aceste instituții.

Opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă și că în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție am respectat legea, am informat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul de Justiție în legătură cu demersurile efectuate.

În acest context, speculațiile din spațiul public referitoare la un așa-zis mod „ilegal”, “subteran” de a acționa reprezintă în mod evident o acțiune de destabilizare a Ministerului Public.

După adoptarea Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale a României, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 a transferat Ministerului Public executarea supravegherii tehnice, aceasta putând fi efectuată și prin poliția judiciară sau lucrători specializați din cadrul poliţiei. Articolul IV alin (1) din O.U.G. nr. 6/2016 prevede că accesul concret la sistemele tehnice ale S.R.I., în scopul executării supravegherii tehnice, se realizează prin protocoale încheiate de S.R.I. cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea organe de cercetare penală speciale.

În acest sens a fost încheiat protocolul nesecret care este și publicat pe site-ul Ministerului Public.

Protocolul clasificat are ca obiect identificarea, investigarea și documentarea cu privire la faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra securității naționale, infracțiunilor de terorism și infracțiunilor săvârșite de cadre ale S.R.I.. Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României. Acest protocol nu și-a produs efectele fiind denunțat la data de 13.03.2017 în cotextul dezbaterilor publice privind protocoalele.

De altfel, așa cum s-a arătat, existența protocolului și inițierea demersurilor privind declasificarea acestuia au fost aduse la cunoștința ministrului justiției și de asemenea a Consiliului Superior al Magistraturii printr-o informare realizată la data de 20.03.2018.

Cele două protocoale încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanță, fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-mediei. Reiterarea consecventă în spațiul public a dezbaterii pe tema acestor protocoale reprezintă în mod evident un nou atac la adresa Ministerului Public într-o perioadă în care sunt în curs de soluționare dosare cu o miză esențială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018.

În calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să asigur opinia publică asupra faptului că procurorii vor acționa în continuare cu fermitate și profesionalism pentru combaterea infracționalității și îndeplinirea rolului constituțional de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”.