Vicepreşedintele PSD Ioan Chelaru este îngrijorat de situaţia justiţiei în România. El arată că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în Justiţie a fost creat în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, tocmai pentru a contribui la instituirea unui sistem judiciar imparţial, independent şi eficace, capabil să lupte împotriva corupţiei. Chelaru aminteşte că ultimul raport al Comisiei Europene din iulie 2010 atrage atenţia că factorii de decizie din domeniul justiţiei nu şi-au asumat procesul reformei, ba chiar „au manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a îşi asuma responsabilităţi”. În acest context şi în aşteptarea raportului intermediar pe justiţie de luna aceasta, Chelaru se întreabă “de unde vine optimismul ministrului în privinţa acestuia şi a unei importante îmbunătăţiri”. Liderul PSD dă şi exemple care nu justifică declaraţiile “de ochii soacrei” de până acum ale ministrului Cătălin Predoiu: “CSM-ul este în imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea, în condiţiile hotărârii Curţii Constituţionale prin care alegerea membrilor acestora a fost declarată neconstituţională. Judecarea marilor cazuri de corupţie la nivel înalt este îngreunată sau stopată prin proceduri care nu au nicio legătură cu actul de justiţie, procurorii par a răspunde la comenzi politice, nenumărate instanţe de judecată (judecătorii) sunt desfiinţate fără un studiu clar pentru viabilitatea şi eficienţa acestora, în timp ce examenele pentru intrarea în profesie se desfăşoară cel puţin neprofesionist, iar deficitul de personal este din ce în ce mai pregnant”. Ioan Chelaru declară, dezamăgit, că “aceasta este justiţia română, încremenită în propria atitudine de aproape şase ani, deşi, între timp, s-a semnat ”Pactul pentru justiţie” ale cărui principii ar fi trebuit puse în practică chiar de ministerul păstorit de Cătălin Predoiu care, din scaunul ministerial, anunţă că este în continuare angajat să pună la dispoziţie (oare cui?!) „viziune strategică şi sprijin legislativ sau diplomatic pentru a se reuşi implementarea politicilor publice într-un mod care să ducă la rezultate concrete pentru cetăţeni”.