Pentru guvernanţii români, munca la negru există numai atunci când au nevoie. După ce au făcu tam-tam pe acest subiect înainte de adoptarea noului Cod al Muncii, susţinând că actul normativ va duce la eradicarea muncii fără forme legale, acum, din punctul de vedere al reprezentanţilor Puterii, acest fenomen nu mai are motive să ne înspăimânte. Primul pas în diminuarea importanţei flagelului l-a făcut premierul Emil Boc, care s-a folosit de numărul mare de contracte încheiate la începutul lunii mai pentru a afirma că numărul celor care muncesc la negru este în scădere, angajatorii fiind prea speriaţi de sancţiunile prevăzute în Codul Muncii pentru a mai risca să aibă angajaţi fără forme legale. Ceea ce primul ministru nu a luat în considerare este faptul că, începând cu luna mai se deschide sezonul turistic şi încep angajările în construcţii, ceea ce explică numărul mare de contracte încheiate în această perioadă. La rândul său, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat, ieri, că studiul realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS), potrivit căruia 3,4 milioane de români muncesc la negru, nu are niciun fundament ştiinţific, în ciuda faptului că studiul a fost realizat împreună cu reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS, organism care funcţionează sub egida premierului Boc – n.r.) şi a fost finanţat din fonduri europene. Curios este faptul că, până acum, statisticile INS nu au fost puse niciodată sub semnul îndoielii de actualii guvernanţii, care le folosesc ori de câte ori au nevoie să-şi susţină punctul de vedere. Nici chiar când reprezentanţii UE au atras atenţia asupra faptului că datele prezentate de România (mai exact de INS, care este singura instituţie abilitată să facă raportări oficiale) nu sunt conforme cu realitatea, guvernanţii nu au încetat să le folosească.

• 3,4 MILIOANE DE MUNCITORI LA NEGRU SAU LA GRI • Potrivit studiului BNS, în România aproximativ 3,4 milioane de persoane sunt ocupate informal ori sunt în sectorul informal, adică lucrează integral sau parţial la negru. „În categoria ocupării informale intră şi persoanele ocupate pe cont propriu în agricultură sau în gospodării individuale, dar care nu plătesc taxe şi nu realizează schimburi fiscale”, a declarat, marţi, preşedintele BNS, Dumitru Costin. El a precizat că aproape un milion de persoane din cele 3,4 care lucrează la negru sau la gri în România au semnat cu angajatorul un contract de muncă, pentru care, însă, nu se plătesc contribuţiile sociale. Mai exact, angajatorii fie nu au mai înscris contractul de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, fie le-au înscris dar nu plătesc cotizaţiile lunare, titularii neputând beneficia de asigurare medicală sau de pensie. „Mă surprinde că preşedintele INS îşi pune numele pe un asemenea studiu aşa-zis ştiinţific. Finanţarea acestui studiu din bani europeni confirmă faptul că trebuie ridicate standardele proiectelor finanţate din fonduri europene”, este singura concluzie la care a ajuns ministrul Sebastian Lăzăroiu. Din păcate, în condiţiile în care munca la negru va continua să fie combătută din spatele biroului ministerial, din peniţă, ştergând sau adăugând cifre la datele raportate, munca la negru va continua să constituie un flagel în România. Numai luna trecută, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa au aplicat 24 de sancţiuni, în valoare de 328.000 lei, pentru munca fără forme legale, fiind depistate 41 de persoane pentru care nu era întocmit contractul individual de muncă.