Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice sînt acuzaţi că încalcă drepturile omului şi nu respectă Tratatul de aderare în privinţa liberei circulaţii a cetăţenilor pe piaţa muncii. Acuzaţiile sînt aduse de către medicii rezidenţi care au reacţionat astfel, după ce ministrul de resort, Eugen Nicolăescu, a declarat că medicii ar trebui obligaţi prin lege să profeseze în ţară, deoarece în sistemul medical românesc se înregistrează un deficit de personal medical la nivelul mai multor specializări cum ar fi ATI, neuropsihiatrie, medicină de urgenţe. „Trebuie să legalizăm obligativitatea de a rămîne în sistem dublul perioadei în care s-au specializat. Mai exact, în baza legii, dacă vor să plece din sistem în perioada cît trebuie să profeseze, medicii să fie obligaţi la plata unor sume de bani”, a spus ministrul Sănătăţii. Directorul executiv al Asociaţiei Medicilor Rezidenţi, dr. Clara Matei, a precizat că un astfel de act nu ar fi justificat din punct de vedere legal deoarece rezidenţii nu au contracte de exclusivitate semnate cu Ministerul Sănătăţii, astfel încît să poată fi obligaţi să rămînă în ţară. Mai mult, un astfel de act normativ îi discriminează pe medici faţă de celelalte categorii profesionale care beneficiază de învăţămînt public gratuit şi care nu au nicio obligaţie faţă de statul român.

Asociaţia Medicilor Rezidenţi din România (AMRR) consideră că intenţia Ministrului Sănătăţii este nedemocratică şi o cataloghează drept „aberaţie juridică”. Rezidenţii atrag atenţia că majoritatea celor care sînt medici nu ar mai fi făcut această facultatea dacă ar fi ştiut de la început că sînt obligaţi să muncească minim 12 ani pe un salariu mediu de 600 de lei. Totuşi, rezidenţii avertizează că acest gen de act normativ va duce la scăderea drastică a numărului de studenţi la medicină şi nu se va rezolva problema deficitului de personal medical. De asemenea, rezidenţii susţin că numărul celor interesaţi de o carieră de medic a scăzut constant în ultimii 10 ani, astfel încît concurenţa la facultăţile de medicină este de doi pe un loc, faţă de 17 - 20 pe loc, aşa cum era în urmă cu 16 ani. Reprezentanţii AMRR susţin şi că un astfel de act normativ este imposibil de aplicat în România, deoarece, după facultate, singura opţiune a absolventului de medicină este rezidenţiatul. Absolventul obţine un loc de muncă, în calitate de medic rezident, pe o perioadă variind între trei şi şapte ani, în funcţie de specializare, iar apoi, mulţi medici rezidenţi se orientează către sistemul privat de asistenţă medicală sau pleacă din ţară, pentru că nu sînt posturi disponibile pentru angajarea lor ca medici specialişti. Ca atare, ei nu pot fi obligaţi să lucreze 12 ani într-un sistem public de sănătate, deoarece, spun ei, sistemul este incapabil să le ofere locuri de muncă pentru mai mult de 3 - 7 ani.