Premierul polonez Donald Tusk a anunţat organizarea, miercuri după-amiază, înaintea summit-ului european propriu-zis, a unui mini-summit ce a reunit nouă ţări determinate să modifice planul european de luptă împotriva schimbării climatice, printre care s-ar afla şi România. Acesta nu a precizat care sînt participanţi la acest mini-summit. Un diplomat lituanian a afirmat însă că ar fi vorba despre Polonia şi Ungaria, cele trei ţări baltice şi Cehia, Slovacia, Bulgaria şi România. Potrivit premierului polonez, aceste ţări vor încerca să reducă obligaţiile care le revin în cadrul planului european menit să reducă emisiile de dioxid de carbon din UE cu 20% pînă în 2020 în raport cu anul 1990. Polonia a ameninţat chiar că se va folosi de dreptul său de veto în privinţa planului european pe tema climei, dacă partenerii săi încearcă să forţeze încheierea unui acord până în luna decembrie.

La rîndul său, diplomatul lituanian a subliniat că cele nouă ţări vor încerca să obţină şi o poziţie comună pe tema Rusiei, care va face şi obiectul discuţiilor din cadrul summit-ului de miercuri şi joi, de la Bruxelles. La două luni după conflictul georgian, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, preşedinte în exerciţiu al UE, pare decis să anunţe în cursul summit-ului reluarea negocierilor privind un acord de parteneriat consolidat cu Rusia. UE le-a suspendat în cursul unui summit extraordinar de la 1 septembrie, după recunoaşterea de către oficialii de la Moscova a independenţei republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Însă, Polonia, Cehia şi ţările baltice consideră că trebuie aşteptat, cel puţin pînă în luna noiembrie, pentru a determina Rusia să continue retragerea trupelor sale din Georgia şi să se implice în discuţiile de la Geneva.

Franţa a obţinut nota 11,5 din calificativul maxim de 20 la jumătatea preşedinţiei semestriale a UE pe care o exercită pînă la sfîrşitul anului, europenii apreciind că autorităţile de la Paris s-au descurcat bine în gestionarea crizei financiare şi fenomenului imigraţiei. Institutul de Studii Europene Thomas More a urmărit, începînd cu data de 1 iulie, principalele propuneri avansate de preşedintele Sarkozy privind cele 12 teme majore pentru viitorul UE: Tratatul de la Lisabona, încălzirea globală, imigraţie, agricultură şi pieţele financiare. Cea mai bună notă, 9 din 10, a fost acordată eforturilor Franţei de reglementare a fenomenului imigraţiei graţie Pactului pentru Azil şi Iimigraţie şi negocierilor desfăşurate activ, în pofida reticenţelor manifestate iniţial de unele state, printre care Spania. A doua notă, 8 din 10, este acordată planului de acţiune pentru combaterea crizei financiare. Aprecierile sînt însă mai severe, nota 6 din 10, în privinţa pachetului de măsuri pentru combatarea încălzirii globale pe care Franţa s-a angajat să le adopte pînă la sfîrşitul mandatului său. Preşedintele Sarkozy obţine însă o notă medie, 5 din 10, pentru eforturile de consolidare a securităţii energetice europene şi de depăşire a crizei instituţionale generate de votul negativ dat de electoratul irlandez Tratatului de la Lisabona. Franţa obţine şi nota 6 din 10 pentru comportamentul satisfăcător privind reformarea politicii agricole comune.