Guvernul a adoptat, miercuri, prin hotărîre, tezele prealabile ale proiectului Codului Penal, care reflectă concepţia viitorului Cod ce urmează să fie promovat de ministrul Justiţiei. Obiectivele noii reglementări sînt, printre altele, crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală, simplificarea reglementărilor de drept substanţial, menită să faciliteze aplicarea lor unitară şi cu celeritate în activitatea organelor judiciare, transpunerea în cadrul legislativ penal naţional a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum şi armonizarea dreptului penal material cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii. În privinţa sistemelor pedepselor se va crea un mecanism flexibil şi divers, care va asigura o constrîngere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvîrşite şi cu periculozitatea infractorului, cît şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului, iar calcularea amenzii se poate face prin intermediul zilelor-amendă, determinarea valorii unei zile-amendă ţinînd cont şi de situaţia patrimonială a condamnatului. O altă noutate apare în cazul minorilor care încalcă legea şi se propune ca ei să răspundă penal de la 13 sau 12 ani, urmînd exemplul altor state europene, unde angajarea răspunderii penale ppoate fi făcută de la 10 ani (Franţa, Marea Britanie şi Elveţia) sau 12 ani (în Grecia şi Olanda). O a doua modificare o va constitui renunţarea la dualitatea de sancţiuni – pedepse şi măsuri educative, consacrată acum de Codul penal. Se impune astfel renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat exclusiv pe măsuri educative, incluzînd însă şi măsuri educative privative de libertate. Noutăţile apar în privinţa infracţiunilor care aduc atingere domiciliului, vieţii private şi corespondenţei, fiind introduse cîteva infracţiuni noi - violarea sediului profesional al persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice, precum şi violarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal. În cazul infracţiunilor contra patrimoniului se vor reconsidera limitele legale de pedeapsă, în vederea reducerii acestora şi se vor introduce reglementări noi - abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, al înşelăciunii privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice sau a exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile. În reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei vor fi incriminate fapte precum obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, exercitarea de presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale. În acest capitol vor fi introduse tăinuirea şi spălarea de bani, pentru o redactare mai coerentă a textului de lege. La infracţiunile de fals vor fi introduse noi incriminări - falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice.

Codul penal actual a fost adoptat prin Legea nr. 15/1968 şi este în vigoare din data de 1 ianuarie 1969. Modificările aduse Codului penal începînd cu 1990 au încercat să înlăture reglementările incompatibile cu exigenţele statului de drept, dar nu au modificat structural reglementarea. Pe de altă parte, în prezent, există 250 de legi penale speciale sau extrapenale, cu numeroase suprapuneri de texte, cu abrogări implicite asupra cărora planează incertitudinea, cu pedepse între care există diferenţe flagrante, în pofida naturii similare a faptelor incriminate. Acestea sînt foarte dificil de aplicat de organele judiciare şi foarte puţin previzibile pentru cetăţeni.