Potrivit purtătorului de cuvânt al Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului (ANPDC), Izabela Popa, toţi minorii care sunt repatriaţi pe filiera oficială sunt strict monitorizaţi. Reacţia vine după ce zeci de asociaţii franceze au criticat acordurile dintre Franţa şi România privind repatrierea minorilor. Este vorba de rezultatele unei anchete realizate în 2007-2008. ONG-urile din Franţa denunţă atât condiţiile în care autorităţile franceze repatriază minorii, pentru că nu fac nişte anchete prealabile care să arate cum a ajuns copilul în strada sau dacă este exploatat, dar arată cu degetul şi înspre partea română care nu ar mai urmări minorii odata ce aceştia revin în ţară. În acest context, Izabela Popa a declarat: „Când suntem sesizaţi că are loc repatrierea unui copil găsit neânsoţit (părinţii acestuia nu au plecat cu el în ţara respectivă şi acesta nu are niciun tutore legal acolo), Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este obligată să facă o anchetă socială, să vadă care este situaţia lui din România, să-i găsească familia şi să vadă dacă poate să fie integrat. Această anchetă socială este transmisă înapoi prin intermediul Ministerului de Externe părţii franceze. Aşa se ia decizia de repatriere”. După ce este repatriat, angajaţii direcţiei pentru protecţia copilului din judeţul pe raza căruia locuieşte copilul, sunt obligaţi să monitorizeze minorul timp de şase luni şi să transmită, din două în două luni, rapoarte de monitorizare la ANPDC.