18 este numărul norocos pentru minorităţile din România, dar şi din întreaga lume. Referindu-ne doar la cele din ţara noastră, cele 18 minorităţi etnice care convieţuiesc alături de români sărbătoresc anual, în 18 decembrie, Ziua Minorităţilor Naţionale. Acest lucru se întâmplă din 18 decembrie 1992, când Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase“. Documentul internaţional oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a Minorităţilor Naţionale. România s-a raliat acestui context internaţional, astfel că toate minorităţile etnice din ţara noastră - maghiari, germani, ucraineni, ruşi, lipoveni, evrei, turci, tătari, armeni, bulgari, sârbi, croaţi, cehi, slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni - serbează Ziua ratificată la nivel mondial.

Dacă până în prezent era considerată o simplă sărbătoare, din acest an Ziua Minorităţilor va avea un caracter național, ceea ce înseamnă că toate autoritățile publice sunt obligate să organizeze diverse manifestări. Acest lucru se va întâmpla deoarece Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de cameră decizională, cu 279 de voturi „pentru” şi 4 abţineri, legea privind instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România ca sărbătoare naţională în 18 decembrie. Legea a fost adoptată în 23 octombrie de Senat şi urmează să fie trimisă la promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Culmea este că instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România ca sărbătoare naţională în 18 decembrie nu nu a fost și pe placul UDMR, care solicită propria ei sărbătoare națională. Concret, maghiarii vor consacrarea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România. În 13 noiembrie, însă, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă a UDMR.