Potrivit unui raport al Minority Rights Group, publicat luni, minorităţile etnice şi religioase din Irak, ce reprezintă 10% din populaţia ţării, sînt victime ale unor violenţe fără precedent, care le-ar putea provoca dispariţia. Aceste minorităţi (creştini armeni şi caldo-asirieni, evrei, palestinieni, turkmeni), stabilite în Irak de peste 2.000 de ani, sînt vizate de comunităţile siite, sunnite şi kurde, pe fondul intensificării luptei pentru putere şi teritorii. Victime ale atacurilor, răpirilor şi ameninţărilor venite din toate părţile, aceste minorităţi se află într-o situaţie precară.

Raportul, intitulat "Asimilare, exod, eradicare: comunităţile minoritare din Irak începînd din 2003", a constatat că nivelul de imigrare al acestei categorii a populaţiei este ridicat, reprezentînd 1,8 milioane de refugiaţi irakeni, care caută în prezent o ţară-gazdă. Organizaţia a lansat un apel comunităţii internaţionale, în special celor două state care administrează din 2003 intervenţia în Irak, pentru a împărtăşi destinul nefericit al refugiaţilor şi a nu îl lăsa să cîntărească în mod disproporţionat în statele vecine cu Irakul.

Un alt reprezentant al minorităţilor din Irak este chiar preşedintele, primul kurd ajuns şef de stat. Starea sa de sănătate este, din fericire, normală şi stabilă, la o zi după ce liderul a fost transportat la un spital din Iordania, din cauza tensiunii arteriale scăzute. Jalal Talabani a fost transportat duminică, de urgenţă, din nordul Irakului, la Centrul Medical Regele Hussein din Amman. Un consilier apropiat al său a dezminţit informaţiile vehiculate de presă, conform cărora acesta ar fi suferit un atac de cord. Preşedintele Talabani este o persoană influentă atît în Irak, cît şi la Washington, fiind implicat în eforturile politice pentru stopartea violenţelor interconfesionale din capitala irakiană.

Nici vicepreşedintele irakian nu a avut un început de săptămînă prea fericit. Acesta a ajuns la spital pentru un consult de rutină, după ce a suferit cîteva răni uşoare, ca urmare a unei explozii produse luni la sediul Ministerului Lucrărilor Publice şi soldate cu moartea a şase persoane şi rănirea altor 31. Vicepreşedintele irakian Adel Abdul-Mahdi este de confesiune şiită.

Iranul a încetat să furnizeze armament insurgenţilor irakieni

Regimul de la Teheran a încetat să antreneze şi să furnizeze armament combatanţilor irakieni din Irak, în ultimele săptămîni, pentru a permite implementarea cu succes a planului de securitate de la Bagdad, sprijinit de forţele americane. Consultantul pe probleme de securitate naţională, Mowaffaq al-Rubaie, a afirmat că iranienii au sprijinit unele grupări insurgente şiite, care luptau împotriva trupelor americane din Irak. La rîndul lor, Statele Unite au mobilizat mii de trupe suplimentare în Irak, în încercarea de a pune capăt insurgenţei şi conflictelor interconfesionale.

Armata americană a anunţat, luni, că a descoperit arme de provenienţă iraniană, folosite de militanţii irakieni împotriva trupelor sale, inclusiv componente pentru fabricarea unor mine sofisticate. Armele, inclusiv mortiere şi rachete, au fost descoperite în timpul unui raid desfăşurat duminică, de forţele americane în colaborare cu poliţia irakiană, în apropiere de Baaquba, la nord de Bagdad. Administraţia de la Washington, care acuză Iranul că alimentează violenţele din Iran, este preocupat, în special, de minele de fabricaţie iraniană, care au provocat moartea a 170 de militari americani în Irak din 2004. Autorităţile de la Teheran neagă aceste acuzaţii.

O schimbare secretă a orientării politicii americane în Orientul Mijlociu riscă să conducă la o confruntare directă cu Iranul şi în profitul suniţilor radicali, alimentînd violenţele confesionale din Irak. Statele Unite îşi exercită politică în regiune prin intermediul unor operaţiuni clandestine în Liban, în Iran şi Siria. O parte a ajutorului american vărsat grupărilor sunnite din Liban sfîrşeşte în mîinile grupărilor radicale, afirmă atît responsabili americani, cît şi europeni şi arabi.